Datele oficiale deja consemnate până în 2012 și estimările pentru 2013 – 2018 arată că deficitul pe zona de asigurările sociale va depăși deficitul bugetului general consolidat al statului.
Timp de nouă ani, din 1999 și până în 2007 ( cu o mică excepție în anul electoral 2004) , România s-a dezvoltat cu un ușor excedent sau cu păstrarea echilibrului pe segmentul de impozite dedicate în proporție covârșitoare plății pensiilor.
Din 2008 încoace, a apărut un dezechilibru macroeconomic cronic. Acesta a fost creeat prin alocarea de către stat a unor sume exagerat de mari în raport cu încasările, pentru susținerea unei valori nerealiste a punctului de pensie. Sume situate peste posibilitățile reale de taxare a veniturilor generate de munca salariată și care grevează asupra competitivității întreprinderilor.
Ce se poate observa din tabelul în care sunt prezentate comparat deficitul asigurărilor sociale și deficitul bugetar total este că, independent de suișurile și coborâșurile economiei și de crize, anul 2012 al economiei de piață integrate în UE are ceva comun cu anul 1995 al tranziției ezitante spre aceeași economie de piață: deficitul asigurărilor sociale a depășit deficitul bugetar.
Din 1996 și până în 1999, pe fondul crizei și a scăderii economice, plata pensiilor a cauzat cea mai mare parte a deficitului bugetar pentru că indexările antamate au fost date indiferent de situația economică și tocmai din cauza ei, pentru a susține pe cei considerați nevoiași.
După care a urmat o perioadă de patru ani de excedente ale asigurărilor sociale între 2000 și 2003, în care deficitul bugetar s-a făcut pentru stimularea economiei. Rezultatele s-au văzut în avansul considerabil al PIB și în stabilizarea economiei, ceea ce a pus bazele aderării la UE în 2007.
După micul recul din 2004, prilejuit de disputele electorale, s-a intrat în perioada 2005 – 2007 pe o politică de echilibru în zona asigurărilor sociale, cu reducerea taxării veniturilor generate de muncă ( indiferent cine le achită, salariatul sau firma, dacă muncă nu e, nici taxe pe ea nu se pot aplica) și cu acomodarea valorii punctului de pensie la posibilitățile economiei.
Din păcate, anul 2008 a adus o licitație pentru voturile celor mai fideli prezenți la urne, soldată cu majorări anticipate de pensii, care s-au dovedit imediat a fi hazardate ( deficitul asigurărilor sociale a urcat imediat la 1,45% din PIB, adică acolo unde nu mai fusese decât în urmă cu zece ani).
După care lucrurile au luat-o complet razna până în 2010, când, cu largul concurs al Curții Constituționale ( care a declarat diminuarea valorii punctului de pensie drept neconstituțională dar, oare, creșterea lui aberantă din 2008 o fi fost constituțională ?) deficitul asigurărilor sociale a ajuns la 4,61%, adică din nou a devenit principala cauză a deficitului bugetar total.
Cu mari eforturi și cu nerespectarea unei legi care prevedea indexarea cu inflația plus jumătate din creșterea salariului real, s-a ajuns la inversarea trendului absolut al deficitului asigurărilor sociale. Dar ponderea lui în deficitul total a continuat să crească până la a-l depăși în 2012.
S-au făcut toate eforturile, s-au tăiat bună parte din fonduri în sănătate și învățământ, cu efecte pe termen lung pentru starea de sănătate a populației ( glumind amar, se poate spune că a început echilibrarea pe cale naturală a bugetului pentru viitori pensionari, actualmente salariați) și pentru intelectul poporului. Dar nu s-a umblat la subiectul tabu al punerii de acord a pensiilor cu posibilitățile reale de taxare a muncii.
Acum, ne aflăm în fața unei perspective conturate de declarațiile ministrului Muncii și Protecției Sociale Mariana Câmpeanu, aceea de a vedea o indexare a punctului de pensie în 2014 cu 3,75%, care să acopere inflația și jumătate din creșterea salariului real ( prevederea legală ”uitată” în procesul de echilibrare bugetară).
În schimb, se anunță reducerea cu trei procente a contribuțiilor la asigurările sociale ( adică revenirea asupra măsurii de majorare a lor luată de guvern în februarie 2009, în disperare de cauză). Adică avem toate ingredientele pentru majora din nou deficitul bugetului de asigurări sociale.
Altminteri prevăzut a fi echilibrat, tot conform legii. Doar că echilibrarea se face prin privarea bugetului de stat de bani pentru învățământ sau sănătate. De reținut, se afirmă că nu se poate mări salariul minim pe economie la 1.000 de lei (care ar fi dus la încasări suplimentare la bugetul de asigurări sociale și ar fi degrevat statul de susținerea unor salariați cu venit mic pe membru de familie).
Dacă ne uităm la estimarea de deficit bugetar total pe 2013 – 2018, devine clar că situația din anul 2012 nu reprezintă un accident și că se pregătește o poziționare a deficitului asigurărilor sociale peste nivelul deficitului total pe termen mediu și foarte probabil, lung. Ceea ce, dată fiind experiența creșterii economice trecute nu pare a fi cea mai bună strategie.
Recuperarea decalajelor de dezvoltare va fi, în cel mai bun caz, întârziată de alocarea democratic prioritară a banilor pentru consum și nu pentru dezvoltare. Și asta încă nu ar fi cel mai rău lucru, dacă ar fi vorba despre consumul pentru viitor și nu despre cel în memoria trecutului.
Concret, cel mai serios lucru este faptul că se susține că nu se pot mări alocațiile pentru copii și nu se potrespecta procentajele tot legal prevăzute pentru învățământ și sănătate deoarece nu sunt fonduri. Iar bani vor fi tot mai puțini, după cum se vede din scăderea sistematică a veniturilor bugetare raportate la PIB în următorii cinci ani.
Urmărește-ne pe Google News
13 răspunsuri
Va spun sincer ca sunt pur si simplu scandalizata de analiza dumneavoastra plina de omisiuni. Dati ca punct de re-scadere anul 2008 si imprejurarile electorale, dar omiteti ca din 2008 o cota din ce in ce mai consistenta din asigurarile sociale merge inspre fondurile de pensii private (ceea ce nu este rau), iar aceste fonduri sunt astazi cel mai important creditor al statului. De fapt, problema reala este ca politicile de dupa 2008 au reusit sa taie dintr-un condei (al doamnei Gratiela Iordache) sute de mii de locuri de munca si au inlocuit contributiile incasate cu asistenta de platit celor ramasi fara aceste locuri de munca. Intre timp cota de contributii catre pensiile private a continuat sa creasca, conform legii, dar politicile de dezvoltare au continuat prin investitii care nu au generat locuri de munca, ci au fost doar bani risipiti pe proiecte aberante, asigurand venituri consistente firmelor abonate la contractele cu statul.
Deficitul mare vine si din raporul dintre cei care muncesc si pensionari care este net favorabil pensionarilor.Numarul mare de pensionari este rezultatul politicii PSD de creeare a unei armate de votanti.
Apropo siati ca de cand au venit la putere tovarasii a crescut somajul si inflatia???
„aceste fonduri sunt astazi cel mai important creditor al statului”…
Fapt: fondurile de pensii (P2) au in portofoliu titluri de stat de 9,5 mld. RON.
Total titluri de stat in circulatie (outstanding): 90,5 mld. RON. Deci fondurile de pensii au doar 10% din outstanding. Nu mai punem la socoteala faptul ca statul se imprumuta si prin multe alte metode in afara titlurilor de stat (eurobonduri, credite directe, etc.).
Restul datoriilor statului sunt la banci si alti actori financiari. Dar cand vrei sa demonizezi cu orice pret fondurile de pensii, mai siluiesti si statistica, asa, cu afirmatii „din poinier”, care prind usor, pe stilul „un nebun arunca piatra si zece destepti n-o mai pot scoate”…
Oare deficitul pe zona pensiilor vine datorita cresterii acestora, iar nu a pierderii a 5 milioane de locuri de munca dupa 1990, in lipsa oricarui „proiect national de reconstructie economica si industriala” – prin care Guvernele sa-si asume o crestere economica de 4-5 la suta pe an, macar dupa 2008?
corect deficitul de pensii e urias din cauza muncii la negru si la gri, iar acolo de fapt nu e marea evaziune e romanul simplu care ii arata statului degetul mijlociu, nu poti sa ceri asigurari sociale de 44% unor oameni saraci care au grija zilei de maine nu de peste zeci de ani, se incerca stupid intr-o tara saraca o complexitate fiscala demna de tarile bogate, pai mai desteptilor cu aceeasi complexitate si nivel de taxare precum in tarile bogate noi ajungem sa platim pe birocratie aproape tot ce incasam, normal e ca din 100 de lei platiti la stat birocratia sa ia 3-4% si restul sa se reintoarca in economie, pe cand la noi birocratia retine zeci de procente si banii care se intorc sunt putini, incat si cei care platesc taxe se gandesc de ce sa dea la stat cand pot ajuta direct un om sarac la care oricum nu ajung banii platiti de el, iar in Ro e foarte usor toata lumea are rude sarace.
spui ca din 100 de lei platiti la stat birocratia sa ia 3 -4 % si restul sa se intoarca in economie.
Tot ce ia birocratia se intoarce in economie, sub forma de consum.
Mai degraba nu se lasa fondurile la dispozitia intreprimderilor pentru ivestitii si cererea se acopera cu produse importate si dezechilibru de balanta de plati.
NU stiu cat de greu este de implementat dar o impozitare diferentiata pentru producatori ar fi o idee.
m-am exprimat gresit se pare, corect banii aia se reintorc in economie dar nu catre cei care au nevoie de efectul statului de redistribuire ci se face o redistribuire bazata pe nepotism pe linie de partid, la asta ma refeream altfel nu are nici un sens mai bine scapi de stat, precum spui si tu iar privatii folosesc banii mai bine in general insa problema e ca fara un stat care sa redistribuie lumea isi ia dreptatea in propriile maini, de ex la acelasi nivel de dezvoltare economica cu america latina in romania nu vezi rapirile si jafurile de acolo, asta se intampla doar datorita redistribuirii, daca oamenii raman disperati isi vor rezolva singuri problemele, teoria liberala comform careia daca bogatilor le merge bine bunastarea se transfera in jos e falsa mai ales in epoca noastra a automatizarii, cresterea economica se decupleaza tot mai repedede nr de angajati si din pacate socialismul va trebui upgradat.
Vine un distins „analist”, cum ar fi dl. Pana si face un articol comandat, in care arata niste efecte, fara a analiza cauzele. Hai sa vedem cum s-a ajuns aici:
1). incepand cu 1990, au fost desfiintate milioane de locuri de munca si au fost trimisi fortat la pensie/somaj, milioane de oameni cu putere de munca, fara ca statul care i-a condamnat la inactivitate, sa cheltuiasca un ban pe politici de reconversie profesionala. Alternativa, care era libera initiativa, a fost distrusa tot de stat, prin promovarea unei legislatii cu dedicatie, birocratiie fara limite si „capitalismuli” clientelar, in care economicul a fost subjugat total de politic. S-a redus baza de impozitare a fortei de munca la jumatate si s=a dublat numarul de inactivi. Din acestia din urma, o parte au fost pensionati, iar alta parte au devenit asistati social, impreuna cu alta parte a populatiei, care din diverse motive, nu a muncit niciodata. Repet, statul nu a miscat un deget pentru a crea noi locuri de munca, ci le-a distrus pe cele existente.
2). Politica de infometare a maselor, creerea unei categorii uriase de asistati social, care sa reactioneze exact precum cainele lui Pavlov. Voturi contra unei sacose cu resturi, ajutoare(gunoaie) europene, televiziuni multe, cu emisiuni concepute special pentru indobitocirea masei de manevra, care sa nu iasa in strada , ci sa beleasca ochii la facaturile manipulatorilor.
3).Respigerea, de fapt alungarea investitorilor cu adevarat strategici, din afara si prin aceasta, taierea oricaror posibilitati de retehnologizare a domeniilor industriale vitale ( si implicit de ocupare a fortei de munca, de pregatire si specializare a acesteia, cu efecte imediate in cresterea productivitatii muncii). Exploatarea fara logica a resurselor proprii ale tarii, cu efecte dezastruoase pentru prezent si viitor ( vezi numai taierea padurilor, care deja a distrus Moldova ).
Aceste sunt doar o parte din cauze, dar care au efecte dezastruoase in plan uman: imbatranirea populatiei, imbolnavirea populatiei, refuzul tinerilor de a procrea in conditii normale, exodul populatiei apte de munca si in primul rand exodul creierelor, care nu sunt putine.
Cred ca se doreste cu tarie exterminarea romanilor, iar nea Pana vine cu 3 procente, le arunca in fata noastra si zice ca e analist….
nu comentez restul postului tau, sunt de acord in mare parte cu ceea ce spui insa am o mica precizare, oamenii se tot plang ca a disparut industria comunista etc, daca privatizarea ar fi fost de succes si ro ar fi produs exact cat producea in comunism in industrie, datorita automatizarii in exact aceleasi fabrici ar fi lucrat de aproape 3 ori mai putini oameni, masurile politice bune desi sunt de apreciat nu vor putea opri singure problema asta din pacate.
-este o greseala sa spunem ca avem deficit la fondul de pensii
el numai exista distinct demult
a fost incorporat in asa zisul fond de asigurari sociale de unde se platesc toate prestaiile sociale.
Existenta uni deficit mai mare, apare din motivele
1. toate prestatiile sociale sunt paltite din acelasi sac
2. aparitia fondurilor private de pesnii, a caror cota creste pina la 6%
3. numarul total de lcouri de munca, in scadere
4.aparitia teoriei, care dealtfel e si adevarata, ca de ce sa paltim bani pentru o pensie incerta viitoare timp de 40 de ani,
si sa primim la pensie , un putin mic, sau poate deloc, o perioada scurta de timp.
[ a se vedea speranta de viata in Romania]
Un salariat care contribuie timp de 40 de ani la CAS,la un salariu mediu. i se vor reintoarce banii prin pensie timp de
37-40de ani.
oare crede cinvea ca va trai pina la 105 ani?
Domnule Pana, acesta (dezechilibrul) a fost crEat prin alocarea…cu un singur E.
Sper sa ma iertati ca mi-am permis sa va corectez!
De ce nu se spune adevarul ???,cauza :
Subminarea economiei tarii prin privatizare ,nerespectarea prevederilor contractuale de la privatizare privind investitiile ce trebuiau facute au avut ca rezultate scadera locurilor de munca,scaderea nr contribuabililor la fondul de pensii.Azi cei 4 milioane de romani pusi pe drumuri de guverarile inconstiente de dupa 90 muncesc pentru altii si cotizeaza tot acolo si nu in Romania.
Pensiile nerusinate ale securistilor,politicienilor,juristilor ,ale tortionarilor si militienilor nu le vedeti???,ele fura din dreptul celor care au muncit pentru tara asta.
Cadourile politice din banii de pensii facute celor care n-au contribuit cu un leu la fondul de pensii si azi au pensii sociale ???
De ce nu ajung banii ???,asta nu-i guvernare este CAPATUIALA PE APUCATE,care cum apuca !!!
Calculul pt Dorelul mediu (umbla pe net) simplificat: Contributiile la pensie sunt cam 1/3 din salariu (salariat + angajator). Daca Dorel are salariul mediu, contribuie 35 de ani si iese la pensie la virsta de 65 (cum spune legea actuala), punctul mediu de pensie fiind cam 1/3 din salariul mediu, ar trebui sa primeasca pensie numai din restituirea contributiilor inca 35 de ani, deci pina la virsta de 100 de ani. Conform ultimului raport OECD Health Data, speranţa de viaţă in România=72,7 ani! Faptul ca politicienii au furat sumele depuse in timp nu inseamna ca trebuie sa condamne batrinii la mizerie, iar justificarea ca acum nu mai vin atitea sume drept contributie (si ca pensiile ar trebui sa provina de acolo) este tot atit de valabila ca si aceea ca sumele pt pensii nu vor sa coboare sub forma de ploaie din cer. Distinsul “analist” ar trebui sa nu mai propage minciunile politicienilor furaciosi!