Producția agricolă a crescut în 2013 cu 24,5% față de anul precedent dar a rămas cu aproape trei procente sub nivelul atins în 2011. Producția vegetală, care reprezintă aproape 70% din total, a înregistrat cele mai mari variații, cu -30,6% în 2012 și +38,8% în 2013, în timp ce producția animală a rămas aproape constantă , cu -0,6% în 2012 și -0,3% în 2013.
Ambele segmente s-au situat astfel sub nivelul din 2011 (-3,7% pentru producția vegetală și -0,9% pentru producția animală), singura creștere fiind înregistrată de INS pe zona serviciilor agricole (cu pondere mai mică de un procent în rezultatul total). Acestea, după reculul din 2012 ( -4,8%), au marcat o creștere considerabilă în 2013 (+32,4%).
Fenomene din agricultură versus așteptări de la agricultură
De subliniat, reducerea generală a prețurilor din sectorul agricol anul trecut, în contextul recoltei relativ bune, a fost mai mică de două procente, în timp ce majorarea de prețuri din 2012, pe fondul recoltei vegetale mai slabe, a fost de circa șapte procente și jumătate. Inflația din 2012 și 2013 a anulat creșterea nominală a prețurilor în sectorul vegetal dar a rămas sub majorarea celor din sectorul animalier.
Date fiind ponderile celor două mari componente ale agriculturii, a rezultat, în termeni reali, o micșorare de aproape două procente a prețurilor, compusă dintr-o reducere cu patru procente a celor de la producția vegetală și o majorare de trei procente față de anul 2011 a prețurilor pe zona animalieră. Tarifele practicate la serviciile agricole au crescut în același interval cu peste opt procente în termeni nominali dar cu mai puțin de un procent în termeni reali (ajustat cu inflația).
În structura producției vegetale, cerealele au revenit anul trecut și au depășit chiar ponderea din 2011, în timp ce alimentul cel mai imprevizibil din coșul de consum, cartofii, nu au reușit să ajungă înapoi la importanța de acum doi ani. După ce au trecut pragul de 20% în 2012, legumele și pepenii au revenit spre 15% în 2013, pe fondul unei evoluții relativ constante dar în ușoară scădere. Similar, fructele și strugurii au coborât înapoi sub pragul de 10%.
În structura producției animale, a continuat diminuarea ponderii bovinelor, care au cedat în premieră prima poziție produselor rezultate din prelucrarea laptelui. De reținut avansul înregistrat la grupa porcine, care s-a apropiat ca rezultate de cele înregistrate în sectorul avicol, aflat anul trecut în pierdere de viteză după avansul destul de consistent din 2012.
::
Si rezultatul: Agricultura și bugetul
Una peste alte, trebuie subliniate tendința de reducere a importanței agriculturii în formarea PIB, precum și gradul redus de fiscalizare, elemente care reduc efectul favorabil asupra bugetului în cazul unui an agricol bun. Astfel se explică parțial de ce încasările statului de anul trecut au fost mai reduse cu un procent din PIB față de anul precedent.
Din această perspectivă, situația pe ultimii trei ani se prezintă după cum urmează :
În plus, contribuția la formarea valorii adăugate brute și, implicit, la PIB ține cont și de cheltuielile efectuate pentru obținerea producției agricole menționate mai sus, ceea ce ridică și problema eficienței cu care sunt utilizate fondurile în acest sector al economiei. Altminteri, și principal beneficiar al unor subvenții care reduc valoarea PIB măsurată de statistica oficială.
Urmărește-ne pe Google News
