Banca Centrală Europeană a făcut publice duminică rezultatele testelor de stres ale băncilor din Uniunea Europeană. 25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central Europene, care a scos la iveală un deficit de capital al băncilor de 25 miliarde de euro.
Totuşi, rezultatele nu au produs surprize. Analiştii prestigioaselor publicaţii economice explică semnificaţiile acestei evaluări:
În Bloomberg, Mohamed El-Erian – principalul consilier economic al Allianz şi preşedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Globală al preşedintelui american – arată la ce folosesc şi la ce nu folosesc testele de stres ale BCE.
- „Scopul lor este de a crea fundaţia pe care să se reconstruiască economia regiunii şi să fie o bază pentru redresarea durabilă”, crede analistul.
- Cum băncile joacă un rol „disproporţionat de important” în Europa, în ciuda capitalizării lor din ultimii ani, au rămas încă îndoieli referitoare la sănătatea lor. Prin urmare, este un plus de credibilitate pe care îl capătă instituţiile financiare, cu scopul de a asigura pieţele.
- În plus, analiza este esenţială pentru tranziţie din regiune spre un sistem unic şi unitar în care BCE va avea responsabilităţi mai mari de spraveghere şi reglementare.
Potrivit economistului, impactul imediat se măsoară în ceea ce au de făcut băncile cu probleme în urma evaluării – să caute soluţii de capitalizare, să gestioneze activele neperformante şi, în unele cazuri, să fuzioneze în platforme mai solide.
Evaluare va permite o diferenţiere mai mare între investiţiile bune şi rele, va elimina incertitudinea şi va permite o fluidizare a fluxurilor de capital în sistemul bancar.
Pe de altă parte, efectele benefice vor fi amânate dacă nu se realizează reforme structurale favorabile creşterii economice, mai spune analistul, şi investiţii în infrastructură şi un comportament fiscal responsabil şi flexibil.
Business Insider citează analişti ai Societe Generale care spun că rezultatele arată că într-un scenariu pesimist spre negru în 2016, va fi nevoie de doar 7 miliarde de euro. Şi având în vedere că aceste bănci au depozite de mai mult de 20.000 de miliarde de euro, rezultatele testelor de stres nu sunt mare lucru.
Economistul Philippe Legrain, citat de aceeaşi publicaţie, a considerat rezultatele „o nouă spălare a imaginii băncilor europene”. Evaluarea este „ridicol de super-optimiste”.
Wall Street Journal citează analişti şi investitori care au salutat rezultatele testelor, pe care le-au considerat mai riguroase decât iniţiativele similare anterioare. Unii însă au fost dezamăgiţi că autorităţile de supraveghere europene nu au profitat de ocazie pentru ale cere băncilor să aibă rezerve de capital mai mari.
Philipe Bodereau, şeful cercetării financiare de la Pimco, spune că rigoarea reglementatorilor a fost un pas în direcţia bună. Dar ar fi preferat ca acestea să mie mai dure şi să forţeze băncile să se capitalizeze mai mult.
Analiştii consultaţi de Wall Street Journal se aşteaptă ca informaţiile făcute publice duminică să ducă la o creştere a acţiunilor băncilor şi la consolidare, în condiţiile în care temerile referitoare la scheletele din dulapul băncilor s-au mai risipit.
Tim Worstall, comentator al Forbes, arată că rezultatele sunt cam cum se aştepta toată lumea. Cum toată lumea era preocupată de fragilitatea sau stabilitatea sistemului bancar european, pentru a îndepărta aceste nelinişti au fost testate chiar cele două caracteristici, este opinia analistului Forbes.
„Dacă rezultatele ar fi foarte bune, atunci va existat suspiciunea că testele nu au fost foarte relevante. (…) Dar nici nu vrem ca toată lumea să alerge disperată şi să strige că este un dezastru şi că sfârşitul vine marţi după-amiaza”, descrie analistul rezultatele evaluării BCE.
The Economist crede că decidenţii politici „speră în catharsisul băncilor europene, aşa cum s-a întâmplat cu cele americane în 2009, după testele de stres”.
Băncile cu probleme, consideră prestigioasa publicaţie britanică, sunt mici, nu foarte bine cunsocute în afara graniţelor ţării de origine. Iar unii bancheri ar putea vedea acum oportunitatea de a fuziona cu rivali.
Marele impact pe termen lung va fi în percepţia Băncii Centrale Europene. „După criza din zona euro este văzută ca cea mai credibilă instituţie din Europa – deşi concurează într-o lume de pigmei. Preluarea atribuţiilor de supraveghere bancară este fundamentală pentru uniunea bancară”, arată The Economist.
Urmărește-ne pe Google News
