Guvernele ţărilor europene care au participat la programul secret de detenţie al CIA trebuie să îi aducă în faţa justiţiei pe cei responsabili, cere organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International. Ţările la care se referă organizaţia sunt România, Polonia, Marea Britanie, Macedonia şi Germania.
„Fără ajutor european, Statele Unite nu ar fi putut derula atâţia ani în secret operaţiuni privind detenţia şi acte de tortură. Raportul senatorial american arată foarte clar că guvernele statelor europene au fost esenţiale pentru succesul operaţiunilor CIA, iar dovezile apărute în ultimii zece ani îndreaptă atenţia spre aliaţii europeni”, afirmă Julia Hall, expert Amnesty International în drepturile omului şi combaterea terorismului.
Amnesty International solicită acţiuni din partea statelor europene şi menţionează România, Lituania, Polonia, Marea Britanie, Macedonia şi Germania.
Referitor la ţara noastră, organizaţia arată că, „după ani de negări, un fost şef al unui serviciu de informaţii şi consilier al preşedintelui de la acea vreme a admis recent că serviciile secrete au permis Statelor Unite să deschidă unul sau două centre secrete de detenţie. El a atribuit această cooperare eforturilor României pentru aderarea la NATO”.
În plus, aduce în discuţie raportul Senatului SUA, care face referire la centrul de detenţie din România, utilizând culoarea negru, iar detaliile sunt conforme cu informaţiile publice despre un centru secret al CIA la noi în ţară
“S-a relatat că România a primit milioane de dolari de la Administraţia SUA. Autorităţile române au anunţat lansarea unei investigaţii şi cer versiunea întreagă a raportului Senatului SUA”, mai arată Amnesty.
Raportul Senatului american
Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un rezumat al raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA.
Partea desecretizată a raportului arată că CIA nu a fost onestă în privinţa acţiunilor sale şi că tehnicile de interogatoriu folosite nu au fost eficiente, iar informaţiile obţinute în acest fel nu au ajutat la contracararea unor ameninţări. România apare în raport ca loc în care au fost prizonieri ai CIA din cadrul programului, în tranzitul lor spre locuri de detenţie.
Documentul mai arată că suspecţii au fost interogaţi folosind metode precum înecarea simulată, umilirea, pălmuirea, expunerea la frig şi lipsirea de somn. Aceste metode au fost cunoscute sub eufemismul “tehnici dure de interogatoriu”, în fapt au fost acte de tortură.
Versiunea publică a raportului Senatului SUA a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este „BLACK” („NEGRU”). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”.
Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA.
Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari. „În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din ţara … pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara … să identifice modalităţi de susţinere a … în ţara … (…) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003”, se arată în document.
Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare.
Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.
Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de „extrădări extraordinare” vizând suspecţi de terorism.
În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti.
În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete „independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA.
În replică, premierul Victor Ponta declara că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. „Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.
