La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

de Vladimir Ionescu , 19.2.2018

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administraţie performantă şi servicii publice de calitate pentru toţi.

Execuţia bugetului public în 2017: Încadrarea în ţinta de deficit, în detrimentul investiţiilor, care au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB

Menținerea deficitului bugetar în limitele țintite s-a realizat în detrimentul investițiilor publice. Procentul de realizare a acestora a fost doar de 67,7% din programul stabilit la începutul anului 2017.

Investiţiile publice au scăzut în 2017, cu 9,6% faţă de 2016, iar ponderea lor în PIB (3,2%) a reprezentat cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.

Pentru a susţine creşterea cu mult peste nivelul programat a cheltuielilor curente cu salariile din sectorul public şi cu pensiile, au fost sacrificate investiţiile planificate a fi realizate din bugetul naţional (gradul de realizare doar de 77,5% comparativ cu programul stabilit la începutul lui 2017).

De asemenea, absorbţia fondurilor europene şi investiţiile planificate a fi finanţate din aceste resurse au fost substanţial sub ţintele stabilite.

AmCham Romania consideră că realizarea planului de investiţii este prioritară pentru execuţia bugetului de stat pentru 2018, şi poate fi sprijinită prin:

  • Creşterea investiţiilor publice, necesare pentru a  îmbunătăţi potenţialul de creştere economică, pentru a recupera decalajele în ce priveşte calitatea infrastructurii şi pentru a respecta ţintele asumate de România în contextul agendei europene.
  • Renunţarea la politica pro-ciclică, întrucât încadrarea într-o ţintă de deficit public consistentă (3% din PIB) în perioade de crestere rapidă a economiei va restrânge posibilitatea de stimulare a economiei într-o perioadă de recesiune.  Mai mult, în eventualitatea unei crize economice, Guvernul va recurge la reducerea investiţiilor către un nivel extrem de scăzut.
  • Eforturi consistente pentru creşterea substanţială a gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru a susţine finanţarea necesară respectării ţintei de investiţii pentru anul 2018.
  • Stabilitatea politicii fiscale pentru a asigura predictibilitate şi a încuraja investiţiile din partea sectorului privat. Planul bugetului public consolidat sugerează că riscuri de depăşire a ţintei de deficit bugetar, ceea ce ar putea atrage o modificare a sistemului de taxe şi contribuţii pentru a menţine deficitul bugetar în limita a 3% din PIB. De asemenea, investitiile publice finanţate din bugetul naţional ar putea fi din nou reduse în cazul materializării acestor riscuri.
  • Stimularea creşterii productivităţii şi ponderii activităţilor economice cu valoare adăugată mare, inclusiv prin folosirea politicilor fiscale pentru a contribui la retenţia capitalului uman, în special a profesioniștilor necesari pentru consolidarea sectoarelor economice cu valoare adăugată ridicată.
  • Evitarea majorării primei de risc şi a costurilor de finanţare în economie. România rămâne dependentă de intrările de capital străin pentru refinanţarea datoriei existente (publică şi privată) şi pentru finanţarea datoriei nou create. Conform estimărilor Comisiei Europene, România va înregistra în 2018 cel mai ridicat nivel al deficitului public structural din Uniunea Europeană. De asemenea, în anii următori, deficitul bugetar e programat să se abată substanţial de la obiectivul pe termen mediu şi lung asumat prin tratatele europene de România în cadrul Pactului fiscal european (deficit public structural de maximum 1% din PIB). În aceste condiţii, România va rămâne plasată pe radarul investitorilor străini într-o zonă de risc al finanţelor publice, determinându-i să solicite o primă de risc mai mare pentru a susţine finanţarea economiei.
  • Prioritizarea investiţiilor publice în funcţie de impactul în economie. Investiţile publice semnificative au un grad mai ridicat de eligibilitate pentru finanţare din surse europene şi de la instituţii financiare internaţionale. Finanţarea deficitului bugetar şi a investiţiilor prin împrumuturi de pe piaţa internă limitează resursele financiare ce pot fi împrumutate de sectorul privat şi majorează costul la care acestea pot fi accesate. În acest context, s-ar impune ca investiţiile publice finanţate din fonduri naţionale să fie eficiente.
  • Asigurarea transparenţei şi predictibilităţii obiectivelor de investiţii publice semnificative, prin planificarea multianuală a bugetului public consolidat pentru a conferi încredere în mediul investiţional.

AmCham Romania reiterează deschiderea pentru dialog pe marginea recomandărilor expuse în această analiză.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult