fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

Am trăit să o vedem și pe-asta. Prețurile în 2014 – mai stabile decât ar fi trebuit

de Marin Pana 15.1.2015

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au scăzut în luna decembrie 2014 cu 0,10% față de luna anterioară și au ajuns la doar +0,83% față de finalul lui 2013. Ceea ce a condus, în premieră absolută la ratarea țintei stabilite de BNR, semnificativ sub limita de jos a intervalului țintă de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Creșterea medie a prețurilor pe ultimelor 12 luni a fost de 1,1% potrivit metodologiei naționale dar 1,4% potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum IAPC. De fapt, acesta este utilizat la nivel european pentru a asigura comparabilitatea între țări și constituie indicatorul de creștere a prețurilor luat în considerație pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.

Explicația principală a abaterii de la ținta fixată (aici ar trebui introdusă și o discuție privind trecerea la IAPC și la metodologia utilizată pentru calcularea țintei pe care o urmărim) o constituie evoluția puternic descrescătoare a prețului petrolului. La aceasta, s-a adăugat și influența scăderii surprinzătoare, cu peste trei procente, a prețurilor la fructe (nu cele autohtone, citricele și alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 7,56%).

În pofida unei transmisii relativ lente către prețurile interne la carburanți, influența scăderii prețului petroluluia fost de -0,25% pe indicele general de prețuri numai în luna decembrie (cu alte cuvinte, în absența scăderii prețului petrolului am fi avut o creștere și nu o scădere a IPC. De altfel, combustibilii s-au ieftinit cu aproape două procente (-1,85%) pe parcursul lui 2014.

În ultima lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,24%, cele nealimentare (unde sunt incluși carburanții) s-au ieftinit cu 0,49% iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,25%, rezultanta fiind valoarea de -0,10% care a înlocuit în calculul IPC inflația lunară de 0,33% consemnată în decembrie 2013. Pe această cale, inflația anuală a coborât la doar 0,83% față de 1,26% la finele lui noiembrie.

Dacă se urmărește, însă, fenomenul în timp, pe parcursul celor ultimelor 12 luni (prin intermediul valorilor medii ale inflației anuale), se observă că diferența dintre IPC și IAPC a urcat la trei zecimi de punct procentual, de la 1,1% la 1,4% (indicatorul pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht care trebuie să arate un plus de cel mult 1,5% față de cele trei state membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitatea prețurilor, excluse fiind cele aflate în situații speciale).

La nivelul unor produse de bază, în luna decembrie s-a ieftinit din nou uleiul comestibil ( -0,38% și -7,85% față de finalul anului trecut) și s-a păstrat aproape neschimbat prețul la zahăr ( +0,01% dar -18,04% față de decembrie 2013). Deși s-au scumpit cu 2,79% în decembrie, cartofii au terminat anul cu o ieftinire record pentru întreg anul 2014, de -35,82%. Una peste alta, mîncarea s-a ieftinit în 2014 cu 0,41%, spre deosebire de produsele nealimentare care s-au scumpit cu 1,25% și servicii, ale căror tarife au avansat cu 2,25%.

Dincolo de scăderea prețului petrolului și ieftinirea alimentelor, un factor-cheie pentru valoarea finală de inflație pe 2014 a fost scăderea prețurilor la energia furnizată populației. Astfel, tarifele practicate la energia electrică s-au diminuat cu 2,29% iar cele pentru energia termică cu 1,68%, singura majorare fiind înregistrată la gazele naturale (+2,61% pe total 2014, deși s-au ieftinit cu 0,55% în decembrie).

Paradoxal, valoarea de inflație CORE 2, respectiv creșterea prețurilor aflată sub influența politicii monetare a fost în decembrie 2014 ușor mai mare față de cea din noiembrie 2014 (0,12% de 0,10% în raport cu luna anterioară), ceea ce indică o evoluție conjuncturală a prețurilor.

Click pentru mărire

Inflația anuală s-a situat aproape în permanență pe parcursul lui 2014 sub pragul de 1,5%, valoarea minimă de 0,66% fiind atinsă în luna august. Indicatorul CORE 2 ajustat, influențat de politica monetară, s-a stabilizat pe parcursul ultimelor patru luni la circa o zecime de procent. Ceea ce arată că partea de prețuri aflată sub influența politicii monetare a fost la limita de jos a intervalului țintă în termeni anualizați.

Click pentru mărire

Pe parcursul lui 2015, va trebui să rămânem atenți la efectul de bază defavorabil ( tocmai prin valorile foarte scăzute înregistrate în 2014) și la procesul de stabilizare a inflației spre o valoare dezirabilă și apropiată de fundamentele reale ale economiei. Mai ales că indexările de venituri au fost deja antamate pe ideea unei inflații pe 2014 mai mare decât cea efectiv consemnată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

Mariana Bechir

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la… Mai mult

Stiri

Summitul G20 / China a propus folosirea codurilor QR la persoane, cu informații despre testele Covid, pentru redeschiderea călătoriilor internaționale

Iulian Soare

Președintele chinez Xi Jinping a propus, în cadrul summitului G20, un „mecanism global” bazat pe coduri QR, pentru a redeschide călătoriile internaționale. Codurile ar urma… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Datele celei de a treia rectificări bugetare: deficitul pe 2020 crește cu peste 5,64 mld. lei

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetului de stat pe 2020 va fi de 5.647 milioane de lei, după diminuarea veniturilor cu 4.359,4 milioane de lei, și majorarea cheltuielilor prin… Mai mult

Stiri

Document / Planul Național de Redresare și Reziliență, variantă efemeră pe site-ul MFP

Victor Bratu

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document pe care l-a retras, fără explicații, după câteva… Mai mult

Stiri

Detașamentul “Carpathian Pumas” și-a încheiat misiunea în Mali

Razvan Diaconu

Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța găzduiește marți o ceremonie de încheiere a misiunii detaşamentului Forţelor Aeriene Române care a participat la Misiunea Multidimensională Integrată… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de 4,4 milioane euro pentru aeroporturi regionale

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, schema de ajutor a României de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,4… Mai mult

Europa

Grupul BMW intră în domeniul producției de roboți industriali

Adrian N Ionescu

Grupul auto german BMW intră în domeniul producției de roboți industriali și înființează IDEALworks GmbH, o subsidiară deținută integral, proiectată să devină „un furnizor de… Mai mult