Alina Bica transmite că are azil politic în Costa Rica. Magistrații: Este doar solicitant de azil

După Elena Udrea, și Alina Bica anunță instanța că are statut de refugiat politic în Costa Rica.

Știrea a fost făcută vineri, la ultimul termen din procesul în care sunt judecaţi Alina Bica, omul de afaceri Dorin Cocoş şi fiul acestuia, Alin Cocoş. Fosta șefă DIICOT este acuzată că a primit de la cei doi o mită reprezentată de un teren de 4.425 de mp din Snagov.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au declarat însă că aceasta nu a primit statutul de refugiat politic, ci este un simplu solicitant de azil, cu un carnet provizoriu care expiră în ianuarie 2019,

Avocatul a depus la dosar și trei documente medicale care ar atesta o leziune post-traumatică lombară ce nu-i permite,  în următoarele trei luni, deplasarea cu avionul sau vaporul.

Documentele au fost primite pe email de către jurnalista Sorina Matei, care i le-a predat pentru a justifica lipsa Alinei Bica de la ședințele procesului.

„Nu există o rută maritimă la ora actuală, un transatlantic pentru croaziere. Pe spate are cercuri ca urmare a unor lovituri. Are o leziune la coloană”, a susţinut avocatul Doru Trăilă.

De asemenea, a explicat acesta, Bica primit în luna ianuarie 2018 statutul de refugiat politic în Costa Rica. Valabilitatea carnetului provizoriu (acordat până la decizia finală a autorităților din Costa Rica) expiră în ianuarie 2019.

De cealaltă parte, procurorul, citat de Mediafax, a cerut instanței să ignore solicitările de amânare:

„Inculpata a părăsit ţara de jumătate de an. Documentele prezentate în instanţă nu justifică o imposibilitate de a se prezenta. Se doreşte tergiversarea judecării cauzei. Toată lumea a constatat că probele au fost administrate în condiţiile legii, iar ancheta se bazează pe probe testimoniale”.

Procesul în care instanța a stabilit că vineri are loc ultimul termen este unul din seria referitoare la despăgubirile supraevaluate acordate de  Autoritarea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Fosta șefă a DIICOT este condamnată, în primă instanță, în două dosare de corupție:

• în 2016 ani a primit o pedeapsă de patru ani cu executare pentru favorizarea infractorului (în dosarul în care era acuzată pentru că a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acţiunilor lui Adrian Videanu în dosarul Romgaz-Interagro )
• în ianuarie 2017, ea fost condamnată la trei ani și șase luni, cu executare, tot pentru favorizarea infractorului, deoarece ar fi făcut intervenții pentru clasarea unui dosar în care era implicat omul de afaceri Horia Simu (printre altele, beneficiar al unor despăgbiri uriașe plătite de ANRP).