Analiză

Mai ceva ca Făt-frumos: Deficitul de cont curent – dublat într-o singură lună, datoria externă sare brusc și mult peste suta de miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele patru luni ale anului curent , un deficit de 2,306 miliarde de euro, adică 0,77%… Mai mult

18.06.2019

Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Alexandra Smedoiu / Venituri nedeclarate, beneficiari reali și amnistie fiscală – o punere în context

de Alexandra Smedoiu , 7.8.2018

Dezvăluirile din ultimii ani privind averile parcate în paradisuri fiscale (Panama Papers, Lux Leaks și altele) au arătat că în spatele unor societăți înregistrate în aceste teritorii, sub protecția anonimatului, a secretului fiscal și a privilegiului avocațial, se ascundeau profituri neînregistrate corespunzător și fără ca beneficiarii efectivi să poată fi identificați.

Ca răspuns la acest fenomen, țările cele mai dezvoltate ale lumii, membre ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, G8 și G20, au lansat o serie de inițiative legislative pentru a elimina pe cât posibil astfel de comportamente. În centrul acestor demersuri stă noțiunea de “transparență”, atât în privința conturilor bancare, cât și a deținerilor de acțiuni sau părți sociale în diverse societăți. Uniunea Europeană (UE) a preluat rapid aceste inițiative și le-a transformat în directive și propuneri de directive.

În acest context a apărut noțiunea de Registru al Beneficiarilor Efectivi, un instrument prin care UE dorește identificarea și documentarea tuturor beneficiarilor efectivi ai societăților înregistrate în statele membre.

Un nou instrument în depistarea infracțiunilor de spălare a banilor

Registrul este una dintre modalitățile de combatere a fenomenului infracțional prevăzut de Directiva (UE) 2015/849, cea mai complexă directivă contra spălării banilor, aflată la a patra revizuire.

Registrul va face publice informații privind beneficiarii efectivi de acțiuni și părți sociale pentru toate societățile din România. Termenul prevăzut pentru implementarea directivei era 26 iunie 2017, însă proiectul de lege se află încă în dezbatere la Senat.

Conform proiectului, Registrul va consta în trei astfel de liste, organizate la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la nivelul Ministerului Justiției și la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Societățile nou-înființate vor avea obligația ca, la momentul înființării, să declare pe proprie răspundere beneficiarii efectivi ai acțiunilor sau ai părților sociale. Cele existente vor avea obligația completării informațiilor în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Prin beneficiar efectiv sau real se înțelege orice persoană fizică care deține, direct sau indirect, sau controlează efectiv societatea și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o anume activitate.

Proiectul de lege aduce câteva exemple privind condițiile de îndeplinit de către o persoană juridică pentru a fi beneficiar real. Această listă însă nu este exhaustivă, lăsând loc de interpretare privind identificarea acestora. Se apreciază că deținerea, directă sau indirectă, a 25% plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice de peste 25% constituie un indiciu al exercitării controlului.

Transparență pentru toți?

În forma actuală a proiectului de lege, acces nelimitat la Registru vor avea autoritățile care au competențe de supraveghere (spre exemplu ANAF), precum și entitățile raportoare atunci când aplică măsurile de cunoaștere a clientelei (spre exemplu băncile). Însă orice alte persoane sau organizații vor putea consulta Registrul doar dacă există un interes legitim în acest sens.

Totuși, o nouă directivă contra spălării banilor la nivel european intenționează să extindă accesul la Registru oricărei persoane, cu mici excepții.

Cu alte cuvinte, Registrul beneficiarilor efectivi va deveni practic public. Această directivă a intrat în vigoare în iulie 2018, având termen de implementare în legislația internă până cel mai târziu la 10 ianuarie 2020.

Cu alte cuvinte, dacă se respectă termenele de implementare, în circa un an și jumătate – doi ani, toate deținerile persoanelor fizice române ar putea deveni publice.

Eventuala amnistie fiscală de care se vorbește în ultima vreme ar trebui luată în considerare și în acest context. Dacă în mai puțin de doi ani toate deținerile persoanelor fizice devin publice, este posibil ca amnistia să fie utilizată și ca un instrument prin care contribuabililor să le fie permisă declararea ulterioară a veniturilor nedeclarate până în prezent. Astfel de instrumente pentru fiscalizarea unor venituri ascunse au fost utilizate de multe state europene de-a lungul timpului (Spania, Italia etc). În perspectiva publicării informațiilor în registrul beneficiarilor, amnistia ar putea fi o motivație puternică care să conducă la rezultate neașteptate. Rămâne de văzut dacă atât forma și modalitatea de aplicare a amnistiei, cât și parcursul legislativ de implementare a prevederilor directivei ar putea crea un astfel de cadru legislativ și fiscal.

Un lucru este însă sigur. Odată implementat Registrul, România va fi cu un pas mai aproape de conceptul dorit de transparență, iar persoanelor fizice le va fi mult mai greu să ascundă venituri în paradisuri fiscale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Branduri de ţară – Top global: România urcă 20 de locuri în 5 ani pentru frumusețea naturală, cultura și gastronomia sa

Adrian N Ionescu

România a urcat pe locul 42 din cele 75 de țări incluse în FutureBrand Country Index ediția 2019, mai sus cu 20 de poziții față… Mai mult

Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult