La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Alertă europeană privind brânza de oaie din România, după ce Italia a confirmat E-coli în brânza Brădet. Autoritățile din România recomandă aruncarea produselor și retragerea a 20 de tone de la comercializare

de Mariana Bechir 18.3.2016

e.coliInvestigațiile autorităților italiene au confirmat că sindromul hemolitic – uremic diagnosticat la copilul de 14 luni internat la Florența a fost provocat de brânza Brădet contaminată cu E.coli – potrivit Ministerului Sănătății din Italia în baza analizelor institutului de profil.

Sistemul Comisiei Europene pentru siguranța alimentară (RASFF) a lansat o alertă privind brânza de oaie provenind din România, cerând tuturor statelor să facă verificări și analize privind aceste produse.

Cu o situație similară s-a confruntat Spania, după cazurile de E-coli din Germania în 2011.

***

“Brânză care are bacteria Escherichia coli a provocat infecţia intestinală a copilului de 14 luni internat în Clinica Meyer din Florenţa”, conform testelor microbiologice efectuate de Institutul Zooprofilactic Experimental din regiunea Lazio şi de Institutul Superior de Sănătate din Italia, scrie La Voce de Pistoia.

Brânza a fost cumpărată pe 1 martie, dar familia respectivă a consumat-o mai târziu, iar dureri abdominale a avut și tatăl copilului, potrivit unor informații publicate de iltirreno.gelocal.it

Analizele efectuate pe probe din brânza consumată ce au fost puse la dispoziția autorităților de către părinții copilului, au confirmat astfel suspiciunea anchetei epidemiologice, mai scrie publicația italiană.

Copilul a consumat brânză Brădet cumpărată dintr-un magazin cu produse românești și a fost internat în stare gravă, cu sindrom hemolitic – uremic, pe 12 martie.

Italia cere reevaluarea sistemului de alertare în UE, care s-a dovedit ineficient în cazul brânzei din România.

Italienii au alertat prima dată pe 1 martie, după ce au apărut indicii serioase privind legătura dintre brânza din România și cazul de SHU de la Clinica Meyer, după care au revenit pe 17, când brânza de burduf analizată de două institute independente s-a dovedit pozitivă la E.coli O26, veteroxină 1 și 2.

RASFF Portal branza

După cum se poate vedea in imaginea de mai jos, din luna ianuarie și până astăzi nu apare nicio alertă lansată de autoritățile române.

alerta in sistemul european italia

Autoritățile din România retrag de pe piață 20 de tone de brânză și recomandă aruncarea produselor cumpărate

Vineri, după anunțarea concluziei de către italieni, șefii instituțiilor implicate în ancheta din România au organizat o conferință de presă în care ministrul Patriciu Achimaș Cadariu a anunțat populația că nu trebuie să consume produsele Lactate Brădet.

Decizia aceasta, a retragerii d epe piață a lactatelor Brădet a fost luată ca urmare a alertei europene transmise de Italia și după o videoconferință a oficialilor români cu cei italieni și experți ai Comisiei Europene și ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Videoconferința a avut loc joi, iar italienii au explicat că ei au legătura clară între îmbolnăvire și brânza Brădet.

El nu a dorit să spună dacă produsele Brădet sunt sursa îmbolnăvirii, ci doar a redat un fragment din videoconferința cu experții europeni acre a avut loc joi: “cu mare probabilitate, sursa a fost identificată.”

Nu a dorit să rostească numele sursei, dar a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă această sursă foarte probabilă este brânza Brădet.

În conferință, președintele ANSVSA, Andrei Butaru, a recunoscut că în afara brânzei Brădet, pozitive pentru E.coli O26 verotoxina 1 și 2 (cea vinovată de îmbolnăviri) sunt și analizele unui cașcaval de la Brădet.

Andrei Butaru a mai relatat în conferința de presă că la prima vizită făcută la fabrica Brădet, la finalul lunii februarie, inspectorii ANSVSA nu au ridicat probe de la produsele fabricii, ci doar s-au uitat în documente pentru a verifica dacă s-a făcut pasteurizarea laptelui. E.coli moare la pasteurizare, a explicat el, deși, așa cum au arătat ulterior analizele de la Institutul Cantacuzino, putea fi vorba de o contaminare de la angajați, nu de materii prime infectate.

Întrebat de ce nu au informat populația despre riscurile identificate în cele șapte săptămâni de când a izbucnit focarul din județul Argeș, ministrul Achimaș Cadariu a explicat că nu a dorit să creeze panică în rândul populației.

“Ne interesează siguranța alimentară și ne preocupă să fie copiii sănătoși”, a mai spus ministrul.

Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli

castraveti distrusi spania 2011 e coli

În ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai  mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.

Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.

Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.

Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.

Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.

4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.

La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.

Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.

Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.

“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.

Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.

Ce s-a întâmplat în România

4 februarie – primul deces al unui copil din Argeș cu sindrom hemolitic-uremic (SHU)

15 februarie – al doilea deces, cu același diagnostic

16 februarie – al treilea deces, cu același diagnostic. Nu se cunoaște cauza și nici sursa îmbolnăvirii. Între 4 și 16 februarie au fost internați la spitalul Marie Curie, din București, 14 copii cu SHU

25 februarie – este identificată cauza pe probele luate de la copii – bacteria E.coli O26 enteropatogenă, extrem de agresivă. Nu se cunoaște încă sursa

27 februarie – a fost identificată E.coli O26 într-o bucată de brânză Brădet ridicată din magazin, brânză ce face parte din lotul de fabricație din data de 22 februarie. Nu se știe unde s-a contaminat, dacă a fost materie primă cu E.coli, s-a contaminat în fabrică sau pe traseu.

28 februarie – Inspectorii ANSVSA merg la fabrica Brădet, dar nu ridică probe, verifică doar documentele.

29 februarie – inspectorii DSVS Argeș merg din nou la Lactate Brădet și sigilează depozitele firmei.

Patronul a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu a fost sigilată nicio probă, ci doar depozitele.

Conform legii, din fiecare lot trebuie păstrate, etichetate și datate corespunzător contraprobe. Inspectorii nu au cerut contraproba lotului din 22 februarie, ea a rămas sigilată în depozitele firmei, spune patronul firmei.

Tot atunci, au luat probe, de pe linia de producție și materii prime, Direcția de Sănătate Publică Argeș.

1 martie – este închisă temporar secția de brânză de la Brădet.

Numele firmei este aflat pentru că a fost rostit de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, iar acesta începe să fie atacat de mai mulți politicieni și de o parte a opiniei publice, pentru că distruge un mic intreprinzător autohton.

I se reproșează și că a încălcat legea, care ar interzice astfel de dezvăluiri înainte de a se ajunge la un verdict final.

4 martie – ANSVSA transmite un comunicat în care spune că “nu există o legătură directă de cauzalitate între brânza de vaci din lotul produs în data de 22.02.2016 şi îmbolnăvirile copiilor diagnosticaţi cu SHU”.

Mai mulți politicieni iau apărarea firmei Brădet și îi încurajează pe români să consume în continuare produsele acesteia, acuzând o conspirație împotriva produselor autohtone.

Fostul ministru al Economiei, Adrian Gerea consumă iaurt într-o conferință de presă.

7 martie – este identificată verotoxina E.coliși în cașcavalul Brădet. Autoritățile nu spun nimic, foștii miniștri ai Economiei Andrei Gereași Varujan Vosganian consumă produse Brădet în conferință de presă și încurajează consumul de produse Brădet.

vosganian gerea bradet

11 martie – Institutul Cantacuzino transmite autorităților rezutatele analizelor coproculturilor angajaților de la Brădet și de la fermele de unde se aprovizionează fabrica – șapte dintre angajați sunt contaminați cu E.coli, trei dintre ei cu E.coli patogen, care provoacă SHU.

Autoritățile nu spun nimic.

15 martie – În presa din Italia apare cazul copilului de 14 luni internat într-o clinica din Florența. Diagnosticul – SHU. Ancheta epidemiologică a indicat suspiciunea ca SHU să fi fost provocat de brânza Brădet consumată de copil, astfel încât a fosst emisă alerta –  alerta a fost lansată în sistemul sistemului, iar populația este sfătuită să nu consume lactatele de la Brădet ci să le returneze la magazinul de unde le-au cumpărat.

16 martie – autoritățile din România nu au încă o concluzie privind epidemia din Argeș. Nu există o relație directă între îmbolnăviri și vreun aliment, se așteaptă rezultatele altor probe din produsele Brădet.

18 martie – autoritățile italiene finalizează ancheta. La copil a fost identificată bacteria E.coli O26, iar două institute independente confirmă și ele că brânza avea E.coli enteropatogen de același tip, O26, cu veteroxina 1 și 2.

În România se așteaptă rezultatele probelor alimentare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Comunitatea internațională decide un embargou al vânzărilor de armament în Libia. Forțele insurgente au blocat producția de petrol

Iulian Soare

Puterile străine reunite la Berlin au convenit duminică întărirea unui embargou al armelor în Libia şi au susţinut un acord fragil de încetare a ostilităţilor.… Mai mult

Stiri

Angajarea răspunderii – Guvernul trimite Parlamentului proiectul privind alegerile în două tururi

Vladimir Ionescu

Guvernul trimite luni în Parlament proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, pentru care îşi angajează răspunderea. Conform anunţului făcut încă de săptămâna… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult