fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Alertă europeană privind brânza de oaie din România, după ce Italia a confirmat E-coli în brânza Brădet. Autoritățile din România recomandă aruncarea produselor și retragerea a 20 de tone de la comercializare

de Mariana Bechir 18.3.2016

e.coliInvestigațiile autorităților italiene au confirmat că sindromul hemolitic – uremic diagnosticat la copilul de 14 luni internat la Florența a fost provocat de brânza Brădet contaminată cu E.coli – potrivit Ministerului Sănătății din Italia în baza analizelor institutului de profil.

Sistemul Comisiei Europene pentru siguranța alimentară (RASFF) a lansat o alertă privind brânza de oaie provenind din România, cerând tuturor statelor să facă verificări și analize privind aceste produse.

Cu o situație similară s-a confruntat Spania, după cazurile de E-coli din Germania în 2011.

***

“Brânză care are bacteria Escherichia coli a provocat infecţia intestinală a copilului de 14 luni internat în Clinica Meyer din Florenţa”, conform testelor microbiologice efectuate de Institutul Zooprofilactic Experimental din regiunea Lazio şi de Institutul Superior de Sănătate din Italia, scrie La Voce de Pistoia.

Brânza a fost cumpărată pe 1 martie, dar familia respectivă a consumat-o mai târziu, iar dureri abdominale a avut și tatăl copilului, potrivit unor informații publicate de iltirreno.gelocal.it

Analizele efectuate pe probe din brânza consumată ce au fost puse la dispoziția autorităților de către părinții copilului, au confirmat astfel suspiciunea anchetei epidemiologice, mai scrie publicația italiană.

Copilul a consumat brânză Brădet cumpărată dintr-un magazin cu produse românești și a fost internat în stare gravă, cu sindrom hemolitic – uremic, pe 12 martie.

Italia cere reevaluarea sistemului de alertare în UE, care s-a dovedit ineficient în cazul brânzei din România.

Italienii au alertat prima dată pe 1 martie, după ce au apărut indicii serioase privind legătura dintre brânza din România și cazul de SHU de la Clinica Meyer, după care au revenit pe 17, când brânza de burduf analizată de două institute independente s-a dovedit pozitivă la E.coli O26, veteroxină 1 și 2.

RASFF Portal branza

După cum se poate vedea in imaginea de mai jos, din luna ianuarie și până astăzi nu apare nicio alertă lansată de autoritățile române.

alerta in sistemul european italia

Autoritățile din România retrag de pe piață 20 de tone de brânză și recomandă aruncarea produselor cumpărate

Vineri, după anunțarea concluziei de către italieni, șefii instituțiilor implicate în ancheta din România au organizat o conferință de presă în care ministrul Patriciu Achimaș Cadariu a anunțat populația că nu trebuie să consume produsele Lactate Brădet.

Decizia aceasta, a retragerii d epe piață a lactatelor Brădet a fost luată ca urmare a alertei europene transmise de Italia și după o videoconferință a oficialilor români cu cei italieni și experți ai Comisiei Europene și ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Videoconferința a avut loc joi, iar italienii au explicat că ei au legătura clară între îmbolnăvire și brânza Brădet.

El nu a dorit să spună dacă produsele Brădet sunt sursa îmbolnăvirii, ci doar a redat un fragment din videoconferința cu experții europeni acre a avut loc joi: “cu mare probabilitate, sursa a fost identificată.”

Nu a dorit să rostească numele sursei, dar a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă această sursă foarte probabilă este brânza Brădet.

În conferință, președintele ANSVSA, Andrei Butaru, a recunoscut că în afara brânzei Brădet, pozitive pentru E.coli O26 verotoxina 1 și 2 (cea vinovată de îmbolnăviri) sunt și analizele unui cașcaval de la Brădet.

Andrei Butaru a mai relatat în conferința de presă că la prima vizită făcută la fabrica Brădet, la finalul lunii februarie, inspectorii ANSVSA nu au ridicat probe de la produsele fabricii, ci doar s-au uitat în documente pentru a verifica dacă s-a făcut pasteurizarea laptelui. E.coli moare la pasteurizare, a explicat el, deși, așa cum au arătat ulterior analizele de la Institutul Cantacuzino, putea fi vorba de o contaminare de la angajați, nu de materii prime infectate.

Întrebat de ce nu au informat populația despre riscurile identificate în cele șapte săptămâni de când a izbucnit focarul din județul Argeș, ministrul Achimaș Cadariu a explicat că nu a dorit să creeze panică în rândul populației.

“Ne interesează siguranța alimentară și ne preocupă să fie copiii sănătoși”, a mai spus ministrul.

Cazul ”E-coli Germania 2011” și ajutorul pentru fermierii spanioli

castraveti distrusi spania 2011 e coli

În ultimele săptămâni s-a făcut des comparația cu epidemia din 2011, din Germania. Mai  mulți oficiali au explicat acum că nu e de mirare că nu reușesc să depisteze sursa îmbolnăvirii bebelușilor, deoarece nici germanii nu au reușit în 2011.

Informația este falsă, întrucât atunci, după două luni de nebuloasă totală, autoritățile au stabilit că vinovate de criza respectivă erau semințele germinate de schinduf de la o fermă din Saxonia Inferioară, contaminate cu E.coli O104:H4.

Verdictul definitiv a fost dat de Institutul Robert Koch, din Germania, pe 24 iunie 2011.

Fermierii spanioli au pierdut în total aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, între 26 mai și 30 iunie, fiindcă n-au mai reușit să vândă, nici pe piața internă, nu numai la export, castraveții care au fost incriminați inițial de către autoritățile din Hamburg.

Comisia Europeană a aprobat ulterior (comisar pe agricultură era chiar actualul premier Dacian Cioloș) un ajutor de 210 de milioane de euro pentru fermierii afectați de întreaga criză.

4.075 de persoane s-au îmbolnăvit atunci, 908 au dezvoltat sindrom hemolitic – uremic, iar 50 locuitori din 16 țări au murit.

La sfârșitul lui octombrie 2015, o instanță din Hamburg a decis că producătorii și distribuitorii de castraveți din Spania care au fost afectați de acuzația falsă că motivul infectării cu E.coli ar fi fost castraveții.

Frunet, o asociație de producători din Malaga, Spania, vor primi despăgubiri din partea administrației Hamburgului din cauza declarațiilor acuzatorii făcute în mai 2011 de un oficial al acestei autorități.

Producătorii din respectiva asociație spun că au reușit de curând să revină la vânzările de dinainte de mai 2011, dar procesul de la Hamburg este important nu numai pentru a compensa o parte mică din pierderile suferite, ci pentru refacerea imaginii și recunoașterea faptului că au fost acuzați pe nedrept.

“Dacă arăți cu degetul spre o firmă (într-o astfel de situație – n. red.) o poate distruge în câteva secunde și asta i se poate întâmpla oricărei companii din lume” a declarat Richard Söpenberg, sales manager Frunet, citat de Food Safety News.

Sumele exacte pentru despăgubiri vor fi stabilite la finalul apelului.

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) estima anul trecut la 1,3 miliarde de euro pierderile suferite atunci de agricultura și industria alimentară din 22 de state membre, și la 236 de milioane de euro costurile cheltuielilor medicale necesitate de criza din 2011.

Ce s-a întâmplat în România

4 februarie – primul deces al unui copil din Argeș cu sindrom hemolitic-uremic (SHU)

15 februarie – al doilea deces, cu același diagnostic

16 februarie – al treilea deces, cu același diagnostic. Nu se cunoaște cauza și nici sursa îmbolnăvirii. Între 4 și 16 februarie au fost internați la spitalul Marie Curie, din București, 14 copii cu SHU

25 februarie – este identificată cauza pe probele luate de la copii – bacteria E.coli O26 enteropatogenă, extrem de agresivă. Nu se cunoaște încă sursa

27 februarie – a fost identificată E.coli O26 într-o bucată de brânză Brădet ridicată din magazin, brânză ce face parte din lotul de fabricație din data de 22 februarie. Nu se știe unde s-a contaminat, dacă a fost materie primă cu E.coli, s-a contaminat în fabrică sau pe traseu.

28 februarie – Inspectorii ANSVSA merg la fabrica Brădet, dar nu ridică probe, verifică doar documentele.

29 februarie – inspectorii DSVS Argeș merg din nou la Lactate Brădet și sigilează depozitele firmei.

Patronul a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu a fost sigilată nicio probă, ci doar depozitele.

Conform legii, din fiecare lot trebuie păstrate, etichetate și datate corespunzător contraprobe. Inspectorii nu au cerut contraproba lotului din 22 februarie, ea a rămas sigilată în depozitele firmei, spune patronul firmei.

Tot atunci, au luat probe, de pe linia de producție și materii prime, Direcția de Sănătate Publică Argeș.

1 martie – este închisă temporar secția de brânză de la Brădet.

Numele firmei este aflat pentru că a fost rostit de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, iar acesta începe să fie atacat de mai mulți politicieni și de o parte a opiniei publice, pentru că distruge un mic intreprinzător autohton.

I se reproșează și că a încălcat legea, care ar interzice astfel de dezvăluiri înainte de a se ajunge la un verdict final.

4 martie – ANSVSA transmite un comunicat în care spune că “nu există o legătură directă de cauzalitate între brânza de vaci din lotul produs în data de 22.02.2016 şi îmbolnăvirile copiilor diagnosticaţi cu SHU”.

Mai mulți politicieni iau apărarea firmei Brădet și îi încurajează pe români să consume în continuare produsele acesteia, acuzând o conspirație împotriva produselor autohtone.

Fostul ministru al Economiei, Adrian Gerea consumă iaurt într-o conferință de presă.

7 martie – este identificată verotoxina E.coliși în cașcavalul Brădet. Autoritățile nu spun nimic, foștii miniștri ai Economiei Andrei Gereași Varujan Vosganian consumă produse Brădet în conferință de presă și încurajează consumul de produse Brădet.

vosganian gerea bradet

11 martie – Institutul Cantacuzino transmite autorităților rezutatele analizelor coproculturilor angajaților de la Brădet și de la fermele de unde se aprovizionează fabrica – șapte dintre angajați sunt contaminați cu E.coli, trei dintre ei cu E.coli patogen, care provoacă SHU.

Autoritățile nu spun nimic.

15 martie – În presa din Italia apare cazul copilului de 14 luni internat într-o clinica din Florența. Diagnosticul – SHU. Ancheta epidemiologică a indicat suspiciunea ca SHU să fi fost provocat de brânza Brădet consumată de copil, astfel încât a fosst emisă alerta –  alerta a fost lansată în sistemul sistemului, iar populația este sfătuită să nu consume lactatele de la Brădet ci să le returneze la magazinul de unde le-au cumpărat.

16 martie – autoritățile din România nu au încă o concluzie privind epidemia din Argeș. Nu există o relație directă între îmbolnăviri și vreun aliment, se așteaptă rezultatele altor probe din produsele Brădet.

18 martie – autoritățile italiene finalizează ancheta. La copil a fost identificată bacteria E.coli O26, iar două institute independente confirmă și ele că brânza avea E.coli enteropatogen de același tip, O26, cu veteroxina 1 și 2.

În România se așteaptă rezultatele probelor alimentare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.3.2016

Lăsați un comentariu


Europa

Noul Pact pe migrație – Comisia Europeană renunță la cotele obligatorii dar impune forme alternative de solidaritate

Victor Bratu

Comisia Europeană prezintă miercuri propunerea legislativă a noului Pact pe migrație, într-o formulă de natură să reconcilieze pozițiile divergente pe acest subiect ale statelor membre.… Mai mult

Stiri

Averstismentele severe ale mediului de afaceri privind creșterile bugetare aprobate de Parlament

Adrian N Ionescu

Organizațiile mediului de afaceri sancționează sever deciziile rectificării bugetare aprobate marți de Parlament și avertizează asupra „pericolelor majore” pe care creșterea cheltuielilor le pune pentru… Mai mult

Europa

Facebook avertizează că și-ar putea închide operațiunile din UE, dacă i se interzice transferul de date către SUA

Iulian Soare

Facebook a avertizat că și-ar putea stopa operațiunile din Europa dacă autoritățile din Irlanda – unde compania americană își are sediul central din UE –… Mai mult

Stiri

România, al doilea mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, după Spania

Raluca Florescu

În 2019, în România erau crescute pentru sacrificiu aproximativ 10 milioane de ovine, ceea ce plasa țara pe locul doi în Uniunea Europeană în topul… Mai mult

Europa

China se angajează să devină neutră din punct de vedere a emisiilor de dioxid de carbon în 2060

Vladimir Ionescu

Xi Jinping (foto), președintele celui mai mare poluator din lume – China, a promis în cadrul unui eveniment al Națiunilor Unite că statul va deveni… Mai mult

Europa

Indicele PMI: Serviciile din zona euro, în scădere în septembrie

Alexandra Pele

Continuarea declinului indicatorului PMI din zona euro, realizat prin sondarea managerilor de achiziții, în septembrie consolidează argumentele în favoarea teoriei potrivit căreia reluarea activității și-a… Mai mult

Stiri

Concluzia avocatului general al CJUE: Înființarea Secției Speciale încalcă legislația UE

Mariana Bechir

Înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este contrară dreptului Uniunii, în opinia avocatului general al Curții… Mai mult