fbpx

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Alegerile europarlamentare / Marea Britanie şi Olanda au dat startul procesului electoral. Influența euroscepticilor și problemele Europei

de Victor Bratu 22.5.2014

Secţiile de vot din Marea Britanie şi Olanda s-au deschis joi pentru alegerile europarlamentare care se desfăşoară, în perioada 22-25 mai, în toate cele 28 de state ale Uniunii.

Alegerile din acest an pentru Parlamentul European stau sub semnul unei puternice ascensiuni a formaţiunilor euro-sceptice.

Prezenţa la urne a scăzut constant în ultimele 7 alegeri pentru Parlamentul European, dar situaţia s-ar putea schimba în 2014. De votul alegătorilor europeni depinde componenţa politică a viitorului Parlament, chemat să decidă asupra politicile europene pe câteva teme sensibile- situaţia economică, şomaj, posibila extindere, energie.

Această ultimă temă face trimitere la cea mai importantă decizie a momentului: cum vor evolua relaţiile politice şi economice cu Rusia.

Cei 751 de parlamentari europeni vor fi aleşi să reprezinte interesele a peste 500 de milioane de cetăţeni europeni.

Primele state care au deschis, joi, procesul electoral sunt Marea Britanie şi Olanda. Vineri, alegerile europene se organizează în Irlanda. Sâmbătă vor vota cetăţenii din Lituania, Malta, Slovacia şi francezii din afara graniţelor. Procesul electoral în restul statelor membre UE se organizează duminică.

Rezultatele alegerilor vor fi comunicate după încheierea procesului electoral în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Problemele Europei și influența euroscepticilor

De ce contează aceste alegeri? Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii ai cărei membrii sunt aleşi prin vor direct, deci cetăţenii au şansa numai o dată la 5 ani să decidă pe cine trimit să-i reprezinte la Bruxelles. Parlamentul European este una din componentele puterii politice europene- parlamentarii aprobă, sau nu, orice lege nouă, deci rolul lor este important. Cum criza economică a înteţit dezbaterile privind viitorul Europei, este nevoie de câteva răspunsuri: Va exista o comunitate mai strânsă a celor 28 de state? Se va federaliza Europa? Vor exista state care să decidă să plece din Uniune?

CLICK pentru mărire

Care sunt principalele probleme ale Europei? Chestiunea migraţiei poate fi una dintre cele mai importante pentru alegători.

Libertatea de mişcare în interiorul graniţelor UE a fost pusă sub semnul întrebării de mulţi politicieni europeni, şi nu doar din Marea Britanie. Extinderea uniunii a generat o importantă migraţie a forţei de muncă, iar mulţi cetăţeni sunt preocupaţi de siguranţa locului de muncă.

Cu milioane de tineri europeni în căutarea unui angajator, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică au fost teme principale de campanie electorală. Criza economică de care Europa n-a scăpat a alimentat euroscepticismul. Este de aşteptat ca formaţiuni de tipul Frontul Naţional (Franţa) sau UKIP (Marea Britanie) să obţină scoruri electorale bune. Conform Washington Post, euroscepticii ar putea să obţină până la 25% din locurile viitorului Parlament European.

Poate euroscepticismul să influenţeze numirile în posturile-cheie ale UE? Da, poate. Pentru prima dată în istoria alegerilor, euroscepticii, consideră BBC, vor influenţa alegerea preşedintelui Comisiei Europene, instituţie care “modelează” legile şi impune respectarea tratatelor UE. Candidatul la preşedinţia Comisiei va fi ales de liderii celor 28 de guverne (Consiliul European), conform rezultatului alegerilor europene. Acest candidat trebuie validat de Parlament, unde, conform sondajelor de opinie, nici centrul-dreapta, nici centrul-stânga nu vor obţine o majoritate fără să ia în calcul grupul eurosceptic. Parlamentul trebuie să valideze, după aceeaşi regulă, şi nominalizările pentru cele 27 de poziţii de Comisar European.

Care sunt atributele Parlamentului European? De la precedentele alegeri, din 2009, puterea Parlamentului a crescut considerabil, în concordanţă cu Tratatul de la Lisabona. În prezent, parlamentarii negociază legislaţia europeană cu Consiliul European, în ceea ce se numeşte “co-decizie”, apoi votează legile în forma negociată. Parlamentarii au un cuvânt important de spus şi în domenii bugetare, precum agricultură şi ajutoare regionale. Apoi, Parlamentul poate influenţa Comisia să emită acte legislative, în chestiuni semnalate prin petiţii ale alegătorilor (un bun exemplu este reforma din domeniul pescuitului, impusă de opinia publică). Aprobarea Parlamentului este necesară acordurilor încheiate cu state non-UE şi pentru extinderea Uniunii.

Cum ajunge cineva în Parlamentul European? Repartizarea mandatelor se face după principiul “reprezentării proporţionale”. Acest principiu este în avantajul formaţiunilor mai mici, prin comparaţie cu sistemul “primul câştigă postul” întâlnit, de exemplu, în alegerile naţionale în Marea Britanie, de exemplu. În graniţele principiului “reprezentării propurţionale”, fiecare stat în parte decide ce tip de liste foloseşte. E vorba de sistemul listei deschise (folosit, de exemplu în Austria, Belgia, Italia, Polonia sau Suedia), în care electoral alege unul sau mai multe nume dintr-o listă, sau de sistemul listei închise (din Franţa, Germania, România sau Marea Britanie- mai puţin Irlanda de Nord), în care electorul alege un partid, care a decide ordinea candidaţilor în listă.

Cum se formează grupurile politice? Numărul de parlamentari pe care un stat îi trimite la Bruxelles este proporţional cu numărul cetăţenilor acelui stat. După acest criteriu, cei mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European provin din Germania (96), Franţa (74), Italia şi Marea Britanie (73 fiecare). Cei mai puţini (câte 6 fiecare) vin din Cipru, Estonia, Luxemburg şi Malta. România trimite la Bruxelles 32 de reprezentanţi. Odată validaţi în parlament, majoritatea formaţiunilor politice naţionale se grupează în familia politică europeană din care îşi trag esenţa. Din România, aleşii PSD merg la PES (centru-stânga), cei ai PNL la ALDE iar cei ai PDL, PMP şi UDMR la PPE (centru-dreapta). Un grup politic European poate fi constituit de minim 25 de parlamentari, proveniţi din cel puţin 7 state. Afilierea la un grup politic creşte puterea parlamentarilor de a modela o lege, iar respectivului partid i se repartizează o cotă proporţională din bugetul acordat grupurilor politice europene. Grupuri acoperă întreg spectrul politic, cele mai importante blocuri fiind PPE, PES, ALDE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.5.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Ministrul Ghinea: Fără bani europeni pentru centrele de vaccinare care i-au separat pe „esențiali” de restul populației

Vladimir Ionescu

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat miercuri că niciun centru de vaccinare care a creat separație între  „esențiali” și restul cetățenilor nu… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, la Forumul Davos: Prelungirea tratatului New START, ”un pas în direcția bună”

Vladimir Ionescu

Preşedintele rus a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, însă a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății acuză că 30% din centrele de vaccinare sunt cu circuit închis pentru instituțiile de forță și anunță sancțiuni pentru cei care sar peste rând

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat miercuri că a discutat cu premierul Florin Cîțu despre eventuala introducere a unor sancțiuni împotriva celor care sar rândul… Mai mult

Europa

Angela Merkel la Forumul Davos: Europa nu trebuie să aleagă un aliat între SUA și China

Adrian N Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel respinge propunerile ca Europa să aleagă între Statele Unite și China, arătându-se astfel mai degrabă în acord cu ideile despre multilateralism… Mai mult

Stiri

Primarul Mihai Chirica, trimis în judecată pentru un abuz în serviciu ce ar fi fost săvârșit în 2013

Vladimir Ionescu

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, a anunțat miercuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Faptele… Mai mult

Stiri

Românii au încheiat anul 2020 cu peste 88,16 mld. lei în buzunare și cu peste 249 mld. lei în conturile curente – raport BNR

Adrian N Ionescu

Masa monetară M1 (în sens restrâns) a crescut cu 21,9% în 2020, până la mai mult de 337,5 miliarde de lei în decembrie, din care… Mai mult