Câştigătorul alegerilor prezidenţiale care se vor desfășura duminică din Ucraina este, potrivit analiștilor, deja cunoscut: cel mai probabil va fi magnatul ciocolatei, Petro Poroşenko pe primul loc în sondaje, urmat la mare distanţă de fostul premier Iulia Timoşenko.
Întrebarea care rămâne, referitor la câştigătorul mandatului de preşedinte este dacă miliardarul ucrainean va obține victoria sau nu din primul tur – unele sondaje arată că ar obţine peste 50% din voturi, ceea ce ar anula necesitatea unui al doilea tur de scrutin.
Cum va arăta Ucraina condusă de Petro Poroşenko
Cea mai dificilă sarcină a miliardarului ucrainean, care şi-a făcut averea din comercializarea ciocolatei – tocmai de aceea este şi supranumit „regele ciocolatei” – este aceea de a pune capăt crizei care a cuprins ţara sa începând cu momentul în care Viktor Ianukovici a refuzat să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Mai mult, el trebuie să pună capăt conflictului din estul ţării şi să menţină unită Ucraina.
Petro Poroşenko (foto) promite că va uni naţiunea, că va promova democraţia şi legăturile şi mai strânse cu Europa. Analiştii ucraineni îl văd ca pe un pragmatic, capabil să ajungă la compromisuri care detensionează situaţia.
„Poroşenko pare un tip puternic, de încredere şi non-confrontaţional, o persoană capabilă să ajungă la compromis. Comunicarea sa şi capacitatea de a lucra împreună cu mai multe tabere sunt văzute ca un plus de către alegători, este abilitatea de a ajunge la o poziţie comună cu mai mulţi interlocutori”, l-a analizat Irina Bekeşkina, preşedinta Democratic Initiatives Foundation din Kiev, citată de Bloomberg.
Cota sa de popularitate a crescut fulgerător în pofida trecutului său: el a fost unul dintre fondatorii Partidului Regiunilor, fosta formaţiune a lui Viktor Ianukovici şi ministrul Economiei în timpul guvernării acestuia. Totuşi, a fost primul oligarh care a sprijinit forţele de pe Euromaidan.
Cu o avere estimată la un miliard de dolari, fostul ministru al Economiei şi om de afaceri extrem de prosper, Petro Poroşenko promite creşteri de salarii prin politici de promovare a angajării şi orientarea economiei spre Europa, prin acordul de liber schimb. Sloganul său electoral este „Un nou mod de a trăi!” şi asta le propune ucrainenilor.
Angajamentul său principal este de a crea locuri de muncă, într-o economie cu performanţe incomparabil mai mici decât cele ale vecinilor, Rusia şi Polonia. Magnatul ciocolatei nu a ezitat să repete insistent că angajaţii săi de la fabricile de ciocolată câştigă aproape 8.000 de grivne, adică în jur de 670 de dolari pe lună, mai mult decât dublul salariului mediu pe ţară în Ucraina.
„Regele ciocolatei” s-a portretizat ca un comandat suprem al armatei. El cere votul alegătorilor, pentru a ieşi preşedinte încă din primul tur, pentru a trece imediat la reconstruirea armatei. A reuşit să evite însă cu abilitate, pentru a nu ostiliza mai mult Moscova, să vorbească prea mult despre candidatura Ucrainei pentru integrarea în NATO.
Dacă va fi ales preşedinte, el promite să „rezolve problema cu Rusia în trei luni”. Totuşi, acesta a arătat că „nu putem ajunge la un compromis cu Rusia în privinţa alegerii noastre europene”. „Voi asigura ratificarea imediată a acordului de asociere cu UE”, a promis el în urmă cu doar o săptămână.
Interese de afaceri care ar putea intra în coliziune cu deciziile politice
Pe perioada campaniei electorale a arătat că este capabil să facă înţelegeri utile, reuşind să îl atragă de partea sa pe un alt oligarh: Dmitri Firtaş, nimeni altul decât omul de afaceri ucrainean aflat în Austria, cu un mandat de arestare FBI pe numele său. Firtaş are însă puternice legătăuri cu Rusia, de care speră să se folosească candidatul prezidenţial.
Petro Poroşenko este, potrivit ideilor vehiculate în campanie cel mai pro-european candidat în alegerile prezidenţiale din Ucraina.
Pe de altă parte, aşa cum arată analistul britanic Andrew Wilson, de la European Council on Foreign Affairs, rămân câteva întrebări la care nu a dat un răspuns. În ce măsură interesele lui de afaceri îi vor afecta deciziile politice? În ce măsură faptul că are o fabrică de ciocolată în Rusia şi interese privind reparaţiile de vase în portul Sevastopol va avea vreun impact asupra hotărârilor sale?
Relaţia magnatului Poroşenko cu Rusia
Relaţiile lui Petro Poroşenko cu Rusia s-au deteriorat din momentul în care a anunţat că susţine planul Kievului de a semna acordul de asociere cu UE şi nu uniunea vamală gândită de Vladimit Putin ca o contraofertă.
Când activele băncii ruseşti Roshen au fost îngheţate în luna martie, în urma sancţiunilor americane, averea miliardarului ar fi scăzut, potrivit unor estimări ale agenţiei Bloomberg cu aproape 500 de milioane de dolari pe an.
„Normalizarea legăturilor cu Rusia depinde de Putin, în special dacă el îl va recunoaşte pe Poroşenko drept preşedintele legitim al Ucrainei”, spune Oleksandr Paraşchi, şeful divbiziei de investiţii a băncii Concorde capital din Kiev.
Potrivit unor surse apropiate Kremlinului şi citate de Financial Times, omul de afaceri cu aspiraţii prezidenţiale ar ptuea fi persoana pe care Kremlinul ar putea-o accepta drept interlocutor. Poziţia sa în sondaje ar putea fi unul dintre motivele pentru care Moscova şi-a moderat declaraţiile şi nu ar mai insista asupra faptului că alegerile de duminică nu ar fi legitime.
„Bineînţeles că îl cunosc bine pe Putin. Am avut numeroase discuţii cu el şi pot să confirm că nu este un interlocutor uşor”, a spus în această săptămână candidatul la preşedinţia Ucrainei. Totuşi, a făcut promisiunea că în trei luni de zile va stabiliza situaţia din estul ţării.
Liderul de la Kremlin a spus vineri că Rusia va coopera cu noul preşedinte ucrainean, chiar dacă votul nu va avea loc la standarde internaţionale, relatează Bloomberg.
„Dar să-i lăsăm să le aibă măcar pe astea, cel puţin”, a comentat preşedintele Putin la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg. Preşedintele rus a spus că Moscova va respecta voinţa poporului ucrainean şi că este pregătit să coopereze cu guvernul de la Kiev.
Vladimir Putin crede însă că în Ucraina este un război civil şi a anunţat retragerea trupelor ruse de la graniţa cu această ţară. O retragere totuşi neconfirmată de NATO, care monitorizează atent situaţia şi amplasarea trupelor în regiune.
Cum se va vota în estul Ucrainei şi care va fi legitimitatea procesului electorală
Provocarea de duminică sunt alegerile în estul ţării, în regiunile dominate de separatiştii pro-rusi. Întrebarea esenţială care se pune este câţi ucraineni din acele regiuni vor putea să voteze.
Ucrainenii din Crimeea au avut posibilitatea de a se înregistra în regiunile vecine pentru vot, însă până acum au făcut-o doar 6000 de persoane, arată presa ucraineană.
Separatiştii fac tot ce pot să împiedice desfăşurarea alegerilor şi descurajarea celor care vor să participe la procesul de vot. Clădirile în care se află unele comisii electorale au fost atacate, oficiali au fost răpiţi şi împuşcaţi, iar unele comisii de vor s-au desfiinţa pur şi simplu pentru că membrii acestora se tem de represalii. Liderii separatiştilor din Doneţk susţin că cetăţenii lor nu pot vota „preşedintele altui stat”.
Şi totuşi, autorităţile ucrainene susţin că sunt hotărâte să ţină deschise toate centrele de vot, chiar dacă ele nu au fost organizate în cele mai normale locuri. dar chiar dacă asta se va întâmpla, alegătorii nu vor putea ajunge la ele.
În Lugansk, preşedintele comisiei electorale regionale a anunţat că nu a putzut livra materialele de vot în 86 dintre cele 197 de secţii de votare şi a fost ameninţat de separatişti că, dacă va încerca să o facă, ar putea fi răpit, bătut sau chiar ucis.
În Lugansk şi Doneţk nu a avut loc nicio campanie electorală, iar televiziunile ucrainene au fost înlocuite cu unele ruseşti, astfel că oamenii nu au putut urmări dezbateri electorale sau ştiri. Acolo trăiesc 6,5 milioane de oameni, aproximativ 15% din populaţia Ucrainei, dar aceştia simt că nu sunt reprezentanţi de niciun candidat.
În condiţiile tot mai probabile în care alegerile nu se vor putea desfăşura în cele două regiuni, se creează contextul ca rusia să susţină că liderii rezultaţi în urma procesului electoral sunt nelegitimi.
În plus, candidatul care va câştiga preşedinţia va trebui, pentru a ţine unită ţara, să creeze o administraţie în care şi cetăţenii din aceste regiuni să se simtă reprezentanţi, spun analiştii.
Dacă vreunul dintre candidaţii la preşedinţie va acuza fraude, rusia va primi exact motivul de care are nevoie pentru a folosi procesul electoral pentru escaladarea situaţiei şi pentru o nouă intervenţie, spune analistul britanic Andew Wilson de la ECFR.
Dacă Petro Poroşenko va câştiga preşedinţia, puterile sale sunt limitate, potrivit actualei constituţii. Realizarea unei coaliţii va fi o provocare, iar dacă va eşua şi oligarhii vor face o coaliţie împotriva lui, atunci ucraina s-ar vedea în situaţia de a organiza din nou alegeri parlamentare. Tocmai de aceea are nevoie de susţinerea occidentului
Candidaţii în alegerile prezindeţiale din Ucraina
Petro Poroşenko este lider în sondaje (foto), la mare distanţă de contracandidaţii lui, care nu ezită să îl critice.
Cel mai acerb dintre ei este Iulia Timoşenko, iar între ei există o rivalitate veche, din vremea în care făceau parte din aceeaşi echipă guvernamentală, după Revoluţia Portocalie.
IULIA TIMOŞENKO – a reapărut pe scena politică în februarie, imediat după eliberarea sa din închisoare, unde a fost închisă de justiţia fostului preşedinte Viktor Ianukovici.
Luând cuvântul de pe un scaun cu rotile în faţa mulţimii care plângea morţii represiunii sângeroase din Maidan, „doamna de fier” în vârstă de 53 de ani a fost întâmpinată cu rezervă.
Ulterior, ea şi-a multiplicat declaraţiile şocante, a lansat o mişcare de „rezistenţă” faţă de agresiunea rusă, a promis aderarea la Uniunea Europeană. Nimic nu a funcţionat însă, popularitatea sa fiind în cădere liberă, cu 6 la sută din intenţiile de vot.
Îmbogăţită în anii postsovietici, cu un trecut plin de zone de umbră, ea promite o luptă fără milă împotriva oligarhilor şi o „a treia revoluţie” dacă nu va fi aleasă.
SERGHEI TIGHIPKO – fostul bancher prorus în vârstă de 54 de ani vrea să restabilească relaţiile economice cu Rusia în pofida crizei fără precedent dintre cele două state pe care unii o califică drept „război nedeclarat”.
El a fost directorul de campanie al lui Viktor Ianukovici în 2004, când a avut loc „revoluţia portocalie” ce a condus la un fiasco pentru candidatul său. După ce s-a distanţat, el s-a alăturat din nou taberei lui Ianukovici în 2010, devenind vicepremier şi conducând o reformă a pensiilor foarte nepopulară.
Singurul candidat cu greutate care este prorus în mod deschis, el a deplâns într-un interviu acordat AFP faptul că nu poate să desfăşoare o campanie din motive de securitate în regiunile separatiste din est, unde insurgenţii armaţi nu recunosc legitimitatea alegerilor prezidenţiale ucrainene.
ANATOLI GRIŢENKO – fost ministru al Apărării şi susţinător al aderării Ucrainei la NATO, el crede că Vladimir Putin a lansat al treilea război mondial şi promovează măsuri radicale pentru a face faţă „agresiunii” ruse.
La vârsta de 56 de ani, el se bucură de o oarecare popularitate în rândul foştilor manifestanţi din Maidan.
MIHAILO DOBKIN – fost guvernator al fostei capitalei ucrainene Harkov, el a susţinut violenţele împotriva manifestanţilor proeuropeni de la Kiev, pe care i-a calificat drept „monştri” şi „clovni”.
După ce a flirtat cu ideile separatiste, el se prezintă acum, la vârsta de 44 de ani, drept susţinătorul unei „Ucraine unite” în pofida urmăririlor judiciare pentru „atingere adusă integrităţii teritoriale” a ţării.
OLEG TIAGNIBOK – la vârsta de 45 de ani, Oleg Tiagnibok, liderul partidului Svoboda, a reuşit să se impună pe scena politică graţie rolului său în mişcarea din Maidan şi în pofida unei reputaţii antisemite.
Disciplina partidului său şi serviciul său de ordine eficient pentru protejarea manifestanţilor au permis mai multor membri ai partidului pe care îl conduce să intre în Guvernul provizoriu. Dar el a trecut în plan secund în ultimele săptămâni.
DMITRO IAROŞ – este oaia neagră a ruşilor, care îl caută pentru „terorism”. Având 42 de ani, liderul mişcării ultranaţionaliste paramilitare Pravîi Sektor, care a radicalizat contestarea din Maidan cu cocteiluri Molotov contribuind la înlăturarea lui Viktor Ianukovici, este considerat „fascist” în regiunile proruse ale ţării.
Urmărește-ne pe Google News
