Alegerile locale: un sfert din comunele care-și cheamă cetățenii la vot nu pot să existe nici financiar și nici legal. România nu e împărțită în administrații locale, ci în circumscripții electorale

Un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare.ro pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale.
Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul centralizat a crescut în 2023, comparativ cu 2022, când 651 de astfel de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații.

Asta nu e totul: 450 de primării nu îndeplinesc nici măcar cerința legală de a avea peste 1500 de locuitori.

Cu toate acestea, UAT-urile falimentare continuă să fie menținute, singura justificare a existenței lor fiind alegerile, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție, unii aflați în aceste poziții de cel puțin două decenii:
rațiunea lor nu este de utilitate administrativă, ci de utilizare strict electorală. Practic, aceste administrații ar trebui plătite din fondurile partidelor care beneficiază electoral de ele, și nu din banii contribuabililor.

Bugetele primăriilor, deficite uriașe: venituri de 13 mld., salarii de 8 mld.

Anul trecut, veniturile proprii totale ale primăriilor comunale din România s-au cifrat la aproape 13 miliarde de lei, în timp ce cheltuielor totale au fost de 29,8 miliarde, dintre care 7,83 miliarde au reprezentat doar cheltuielile cu salariile din aceste administrații.

Diferențele provin din sumele defalcate din TVA, transferuri, subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații.

Comparativ cu 2022, se observă o creștere a numărului de județe care nu mai au astfel de comune, dar și o accentuare a fenomenului nesustenabilității UAT din zonele sărace.

Județele cu cele mai multe comune unde salariile angajaților din primării sunt mai mari decât veniturile lor totale – cele mai sărace și fidele PSD

În 2022, campion absolut era Vasluiul, cu 57 de primării ce ar fi trebuit să fie declarate în faliment. Este județul unde Dumitru Buzatu, cel prins de DNA cu o mită de 1,25 milioane de lei în portbagaj, a condus Consiliul Județean Vaslui începând cu 2012, după ce a deținut și trei mandate de parlamentar. O carieră politică impresionantă, clădită pe listele PSD și curmată fulgerător din cauza flagrantului cu o mită similară bugetului local al unor primării din județ.

Anul trecut, s-a remarcat, cu 66 din 92 de comune, județul Teleorman, fostul fief al unui alt lider PSD a cărui ascensiune politică a fost stopată de un dosar penal – Liviu Dragnea.

În scensiune se află și alte județe – Caraș-Severin, Olt, Vâlcea, Mehedinți, prin comparație cu situația din 2022.

Toate județele roșii de pe harta primăriilor sărace sunt arondate electoral PSD – Olt, Teleorman, Vaslui, Botoșani, Vâlcea. Sunt județe cu PIB/cap de locuitor și cu salarii reduse, cu rate mici de ocupare, dar multe emigrări.

450 de comune nu respectă legea nici măcar ca populație. ”Structuri prea importante pentru a fi desființate”

Politicienii refuză să desființeze chiar și cele 415 primării care au mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut pentru comune în legislația incidentă în vigoare.

Ruralul, mult rămas în urmă, are o importanță strategică pentru menținerea controlului politic în teritoriu, și este mult mai disciplinat la vot, decât electoratul marilor orașe.

La alegerile locale din 2020, au votat în total peste 8,4 milioane de persoane, reprezentând 46,02% din totalul electoratului.

În mediul rural au votat 4,5 milioane de alegători, cu 600.000 mai mulți votanți decât în mediul urban (3,9 milioane de votanți).

Situația – potențată de faptul că alegerile locale se desfășoară într-un singur tur – favorizează cele două partide din coaliția de guvernământ, PSD și PNL, care au obținut la alegerile locale din 2020, un număr de 1.362, respectiv 1.232 de mandate de primar.

Reorganizarea administrativ-teritorială a fost înghețată în stadiul de proiect de peste un deceniu de către liderii PSD și PNL, cele două formațiuni aflate la guvernare și care intenționează să conducă România și după alegerile de anul acesta.

Declarațiile lor de reformare administrativă au fost contrare dinamicii din teritoriu, unde numărul comunelor și orașelor a crescut fără pauză după 1990, într-un ritm impus de nevoia partidelor de a-și forma structuri cât mai mici de mobilizare a electoratului.

În primii 15 ani de după Revoluție, în România au fost înființate (prin divizare sau schimbarea statutului localității), 59 de municipii, 47 de orașe și aproximativ 225 comune, ceea ce a dus fărâmițarea și mai mare a UAT-urilor, cu impact financiar major.

Când ar putea fi reorganizată administrația locală?

MDLPA: După 2025

Ministerul Dezvoltării preciza, într-un răspuns la solocitarea CursdeGuvernare.ro, că procesul de reorganizare administrativă a României ar putea fi posibil doar după 2025:

„Pentru noi, 2024 e un an electoral deosebit de încărcat, având în vedere că urmează a fi organizate 4 runde de alegeri. În acest context, dat fiind că, pentru revizuirea Constituției, este nevoie de o majoritate în Parlament, un moment potrivit pentru reluarea acestui amplu demers ar fi după definitivarea noii componențe a Parlamentului, respectiv începând cu anul 2025”.

Președintele Asociației Comunelor din România: NICIODATĂ

Emil Drăghici (foto), președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), califica anul trecut discuția despre reorganizare drept inutilă – subiectul se reia periodic, din motive ce nu au legătura cu modernizarea administrației locale, dar nu se finalizează niciodată.

„Să vorbim în ordinea stabilită de referendumuri”, propune Emil Drăghici, în deschidrea interviului acordat CursdeGuvernare.ro. Pentru reorganizarea administrativ-teritorială încă nu s-a organizat un asemenea scrutin, dar Emil Drăghici amintește că există un referendum (din 2009) la care oamenii au votat reducerea numărului de parlamentari. El nu a fost aplicat niciodată și la alegerile ce au urmat referendumului, în 2012, numărul de parlamentari a urcat de la 470, la recordul de 588 parlamentari.

Primar de 33 de ani

Emil Drăghici este primarul comunei Vulcana Băi, județul Dâmbovița, de 33 de ani, din septembrie 1990. La recensământul din 2021, populația rezidentă a fost de 2.934 de locuitori, conform datelor INS. În urmă cu 10 ani, comuna avea puțin peste 3.000 de locuitori.

Anul trecut, Vulcana Băi a avut venituri proprii de 2,221 milioane de lei, cărora li s-au adăugat:

• 2,623917 milioane lei – sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor
• 1,624902 milioane – Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
• și subvenții de 510.741 lei.

La venituri proprii de numai 2,21 de milioane de lei, comuna a avut cheltuieli totale de 7,926 milioane de lei, dintre care, conform datelor MDLPA:

• 2,7 milioane de lei pentru asistența socială
• 2,84 milioane de lei servicii publice generale

„Dacă vrem să ținem cont de voința populației, trebuie să începem cu numărul de parlamentari”, spune Emil Drăghici, în opinia căruia toată discuția este purtată doar pentru a distrage atenția electoratului de la problemele presante la zi.

Structura veniturile UAT-urilor

Venituri proprii, formate din:

• cote defalcate din impozitele pe venit
• sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
• sume repartizate din Fondul la dispoziția Consiliului Județean

Acestora li să adaugă sume suplimentare reprezentând:

• sume defalcate din TVA pentru drumuri (acolo unde este cazul)
• sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
• sume defalcate pentru pentru diferite alte capitole, inclusiv infrastructură, învățământ particular sau confesional etc.
• subvenții, sume UE (dacă este cazul)
• alte venituri

****