Cele mai mari șanse pentru formarea viitorului guvern le are coaliția de centru – dreapta condusă de fostul premier Silvio Berlusconi (81 de ani), care însumează aproximativ 35% din opțiunile electoratului (225-265 de locuri) – sub pragul de 40-45% din voturi (316 locuri în parlament), necesar pentru a ajunge la majoritate în parlament pe noul sistem electoral italian.
Pe locul doi, Partidul populist și antisistem Mișcarea 5 Stele (M5S) este formațiunea cea mai votată în alegerile parlamentare din Italia, obținând între 29,5% şi 32,5% din voturi, conform exit poll-urilor.
Pe de altă parte, marele câștigător, M5S, care îl nominalizase ca premier pe Luigi Di Maio (31 ani, fost președinte al camerei inferioare a prlamentului), și care s-a opus din start formării unei coaliții cu formațiunile tradiționale, s-ar putea răzgândi.
Comentatorii se întreabă pe cine va alege M5S, între Liga și Partidul Democrat, pentru a forma un eventual guvern?
Rezultatele vor fi anunțate luni, după prânz, și ele ar putea aduce unele corecturi importante, ținând cont că sondajele de la ieșirea de la vot au avut mereu erori mari, în Italia.
Editorul BBC Europe Katya Adler a scris comentat imediat după anunțarea sondajelor, că „teoretic, este posibil să se adeverească un rezultat de coșmar pentru Europa: o coaliție între populiștii eurosceptici: M5S și Ligă (Liga Nordului – n. red.)”.
Rezultatele pe formațiuni:
- M5S: 29, 5 – 32,5%
- Partidul Democrat (PD, centru-stânga, al fostului premier Matteo Renzi), cu un scor estimat a fi între 20% şi 23%.
- Partidul Forza Italia (FI, centru-dreapta), condus de Silvio Berlusconi: 12,5%-15,5%,
- formațiunea de extremă-dreaptă Liga Nordului, condusă de Matteo Salvini: 12,5%-15,5%
- partidul naţionalist-conservator Fraţii Italiei (FdI), condus de Giorgia Meloni: 3,5% şi 5,5%.
- Partidul Liber şi Egali (LeU); 3%-5%
- formaţiunea +Europa: 2%-4%
- Noi cu Italia: 1%-3%
- Mişcarea Civică Populară: 1%-2%.
Cele mai importante formațiuni populiste, M5S și Liga Nordului au obținut în Senat rezultate mult mai bune decât erau prognozate.
Blocul de centru – dreapta, cu cele mai multe șanse de a prelua guvernarea, este format din Forza Italia (al lui Silvio Berlusconi), euroscepticii din Liga Nordului și extrema-dreaptă Frații Italiei.
În varianta în care va ajunge la guvernare, coaliția îl va numi ca premier pe Antonio Tajani, președintele Parlamentului European. Silvio Berlusconi (care a avut patru mandate de prim-ministru), nu poate deține nicio funcție de demnitate publică, deoarece a fost condamnat pentru evaziune fiscală.
Varianta preferată de UE ar fi o coaliție între PD și Forza Italia.
„Coșmarul Europei, pe cale de a se adeveri”
Italia este a treia economie a UE (fără Marea Britanie) și ascensiunea formațiunilor antieuropene și antiimigrație a provocat o mare îngrijorare la Bruxelles, precum și în principalele capitalele (Berlin și Paris).
Aceste partide au urcat în ultimii ani în preferințele electoratului cu un discurs plin de acuze la adresa politicilor UE și susținând că regulile bugetare dictate la nivel comunitar împiedică revenirea economică a Italiei.
Atât M5S, cât și Liga Nordului, au promis inițial referendumuri pentru renunțarea la euro, dar au abandonat uletrior această retorică.
Prezentarea exit-pollurilor a fost imediat urmată de comentarii ale analiștilor privind impactul alegerilor asupra Europei, rezultatul fiind comparat cu Brexitul și alegerea lui Donald Trump în SUA.
„Uniunea Europeană va avea o noapte grea,” a transmis pe Twitter Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța.
Lege nouă, multă confuzie
Au fost primele alegeri desfășurate pe legea votată în ctombrie 2017, o reglementare care i-a bulversat pe italieni:
- 36% din parlamentari vor fi aleşi în colegii uninominale
- 64% sunt aleși pe liste.
Până acum, italienii îşi puteau împărţi votul între candidaţi individuali şi partide, pe când acum, fiecare vot va conta şi pentru uninominal, şi pentru listă.
The four-time prime minister – who has allied himself with the anti-immigrant League party – has backed European Parliament President Antonio Tajani as his choice to lead the country.
Marele subiect al campaniei – imigrația
Cel mai dezbătut subiect al campaniei electorale a fost cel al imigrației – în Italia au ajuns din Libia, traversând Mediterana, aproximativ 600.000 d eimigranți, după 2013.
Aceasta a făcut ca majoritatea politicienilor, inclusiv cei din mainstream, să abordeze tema în termeni tot mai duri.
Silvio Berlusconi a calificat prezența imigranților ilegali drept o bombă socială și a cerut deportări în masă.
În campanie au au avut loc mai multe ciocniri violente între suporterii extremei-drepte și antifasciști.
Economia a reprezentat și ea o temă importantă, însă analiștii au constatat că partidele au vorbit mai mult despre pensionari, decât despre tineri, probabil din cauza ratelor mari de absenteism înregistrate în mod obișnuit în rândul celor din urmă
Economia Italia este în creștere, dar PIB-ul se află încă sub nivel anterior crizei financiare, notează analiștii, care arată că numărul persoanelor în risc de sărăcie este foarte ridicat – 18 milioane, iar șomajul se situează la 11%, toate acestea fiind motive de nemulțumire ce au dus duminică la succesul populiștilor și extremiștilor.
De ce sunt importante pentru România alegerile din Italia
1.Comunitatea românească din pensinsulă, cea mai mare din diaspora
- Cetăţenii români reprezintă cea mai numeroasă comunitate străină din Italia
- este cea mai mare comunitate de români din diaspora – conform datelor Institutului italian de statistică, la 1 ianuarie 2017 iexistau 1.168.552 cetăţeni români rezidenţi în Italia.
- În Italia există peste 100 de asociaţii româneşti.
- În luna septembrie 2011, autorităţile italiene au recunoscut Episcopia Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
2. Relațiile economice – Italienii, cei mai numeroși investitori străini în România
Italia este unul dintre principalii parteneri economici ai României, atât din punct de vedere prin prisma schimburilor comerciale, cât şi prin cea a investiţiilor efectuate.
În prezent, Italia ocupă:
- locul 1 în topul investitorilor străini din punct de vedere al numărului de companii prezente pe piaţă.
- locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României (după Germania);
- locul 6 în topul investitorilor străini din punct de vedere al capitalului investit (la 31 mai 2017 erau înregistrate în România 44.412 societăți aparținând unor persoane fizice sau juridice italiene)
- capitalul total investit de italieni în România – 2,34 miliarde euro
Schimburile comerciale:
- la 31 martie 2017 schimburile comerciale româno-italiene însumau 3,510 miliarde euro, din care 1,760 miliarde euro la export și 1,750 miliarde euro la import.
- Ponderea în total comerț este de 10,56% (11,38 la export și 9,85% la import).
- La sfârșitul lunii martie 2017 s-a inregistrat un sold pozitiv al balanței comerciale, de 8,86 milioame euro
