Românii sunt așteptați la urne, pe 26 mai, pentru a vota la alegerile europarlamentare, dar și la referendumul pe teme de justiție convocat de președintele Iohannis.
Cu șase zile înaintea votului, sondajele de opinie arată, unanim, declinul familiilor politice europene tradiționale, ascensiunea formațiunilor populiste și extremiste, dar și impunerea unui nou curent pro-european.
Tendințele europene sunt confirmate inclusiv în spectrul politic românesc.
Aceste alegeri europarlamentare prezintă și o caracteristică importantă: este pentru prima oară în istoria UE când un stat membru- Marea Britanie – organizează scrutinul electoral știind că cei care pleacă la Bruxelles se vor întoarce, teoretic, repede acasă.
Este de așteptat ca amânarea Brexit să producă măcar o consecință imediată: grupul celor 73 de europarlamentari britanici poate influența decisiv negocierile pentru alegerea șefilor instituțiilor europene.
Asta dacă președintele Consiliului, Donald Tusk, insistă ca instalarea noilor președinți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului European să se facă rapid, până în septembrie, înainte de noua dată-limită a Brexit: 31 octombrie 2019
Tendințe în politica europeană
Potrivit sondajelor de opinie agregate de Politico, atât Partidul Popular European cât și grupul S&D vor pierde anul acesta mandate față de precedentele alegeri – popularii 48, socialiștii 40.
(Citiți și: ”Alegeri europene / Declinul partidelor mainstream și Europa noului val. Explicații și efecte”)
Decizia de ”unificare” a mișcării liberale cu europarlamentarii francezi ai EnMarche și cu reprezentanți ai unor noi formațiuni politice noi proveniți din alte state membre, inclusiv din România, va consacra ALDE/EnMarche drept a treia forță politică europeană.
Prognoza rezultatelor pentru scrutinul europarlamentar, inclusiv cu europarlamentarii britanici, arată astfel:
După Brexit, cei 73 de britanici vor părăsi Parlamentul European, o parte a locurilor ocupate de aceștia urmând să fie redistribuite altor state, un al 33-lea europarlamentar român, de exemplu, urmând să se alăture colegilor români de la Bruxelles.
După plecarea britanicilor, raportul de forțe nu se schimbă, dar crește diferența de locuri între PPE și S&D:
Alegerile din mai 2019 vor confirma declinul formațiunilor tradiționale, mai accentuat în cazul PPE.
Potrivit acelorași sondaje, o ascensiune importantă o au formațiunile extremiste și populiste, coagulate în jurul vicepremierului italian Salvini, dar și noua mișcare de reformă a Uniunii inițiată de Emmanuel Macron.
Cum arată sondajele în România
După alegerile din 26 mai, potrivit sondajelor (actualizate cu date la zi) doar 5 formațiuni politice din România vor accede în Parlamentul European. E vorba de PSD, PNL, Alianța 2020, ALDE și ProRomânia.
În frunte- PSD și PNL par la egalitate, ambele cotate la 26% din opțiunile electorale. Alianța 2020 are un scor previzionat de aproape 16%, ALDE și ProRomânia, puțin peste 9%, fiecare.
După redistribuirea voturilor, PSD ar trimite la Bruxelles 9 oameni, PNL, 8, iar Alianța 2020, 7.
În acest moment, UDMR și PMP sunt cotate sub pragul de 5%, restul formațiunilor înscrise în competiția europeană fiind cotate sub 1%.
Este de așteptat ca cei 4 europarlamentari ai ProRomânia să meargă la grupul S&D. Relația PSD cu grupul socialiștilor europeni este neclară, după ce liderii familiei politice europene au anunțat, încă de luna trecută, înghețarea relațiilor cu partidul lui Liviu Dragnea.
Și formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu va trebui să se reorienteze, liderul grupului din PE, Guy Verhofstadt, anunțând că nu va invita ALDE România să facă parte din noul grup politic care va rezulta după alianța cu EnMarche.
Contribuția românească la acest grup vine din partea Alianței 2020 (USR și Plus), care a anunțat deja afilierea politică europeană.
