duminică

14 iulie, 2024

5 iunie, 2024

Exerciţiul Ramstein Legacy 24 în domeniul apărare aeriană şi antirachetă integrată (Integrated Air and Missile Defense – IAMD) a început, marţi, la Capu Midia, informează MApN.
Obiectivul naţional în derularea exerciţiului îl constituie finalizarea procesului de operaţionalizare a celui de-al doilea sistem PATRIOT care, prin executarea tragerilor reale în poligonul din Capu Midia, va fi certificat “gata pentru îndeplinirea unei misiuni (mission capable)”.

Informația apare în plină dezbatere europeană referitoare la nevoile Ucrainei de apărare antiaeriană și după ce SUA și Germania au solicitat ca statele europene să doneze Ucrainei sisteme Patriot. Ca deținătoare de astfel de sisteme, România urmează să dezbată într-un viitor CSAT dacă va onora cererile aliaților. MApN nu pare favoranil unei astfel de decizii, iar președintele Iohannis a anunțat că ar trebui ”să primim ceva la schimb”.

Cum stăm cu contractul Patriot

În baza unui contract semnat la nivel de guverne în 2017, România s-a angajat să cumpere șapte sisteme de rachete sol-aer PATRIOT – dintre care patru destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Aeriene și trei destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Terestre – și echipamente aferente, în valoare totală de circa 3,9 miliarde USD fără TVA.


În primă fază, România primește 4 asemenea sisteme. Banii pentru acestea au fost plătiți.

Primul sistem PATRIOT trebuia livrat în 2019. A fost livrat Forțelor Aeriene Române un an mai târziu, în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană a spaţiului aerian al României şi al NATO.

Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT. Operaționalizarea acestui al doilea sistem – certificarea ”gata de acțiune” – se face în aceste zile, în cadrul exercițiului de la Capu Midia.

Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia ar fi trebuit să se finalizeze în luna aprilie 2023.

Avem 2 sisteme operaționale, trimitem unul în Ucraina?

După solicitarea SUA adresată europenilor și după ce Germania a anunțat că va trimite unul în Ucraina, eventuala contribuție a României a fost amplu discutată public, nu însă și interinstituțional.

Președintele Klaus Iohannis a fost liderul român care a atacat ultimul acest subiect. Pe 22 mai, Klaus Iohannis își prezenta opinia: „Eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă. (…) În măsura în care se cedează ceva, România trebuie să primească altceva. Altfel, nu se va face nimic”.

(Citește și: ”Klaus Iohannis despre trimiterea Patriot în Ucraina: ”România trebuie să primească ceva la schimb, altfel nu se face nimic”)

În data de 13 aprilie, premierul Marcel Ciolacu anunța: ”Am avut o discuţie cu preşedintele României, urmează să luăm o decizie în CSAT. Sunt ferm convins că după CSAT veţi afla decizia”. Fără să mai aștepte discuțiile din CSAT, Marcel Ciolacu comenta în urmă cu o săptămână eventuala trimitere a unui sistem PATRIOT în Ucraina: ”Nu înseamnă că dacă un sistem acoperă şi parte din Ucraina, înseamnă că nu mai acoperă România. (…) Sunt ferm convins că decizia nu va fi de a slăbi siguranţa României”

(Citește și: ”Nicolae Ciucă, despre trimiterea de Patriot în Ucraina: Trebuie să analizăm bine toate consecințele”)


Ministrul apărării, Angel Tâlvar, spunea pe 14 mai: ”Nu a spus nimeni că trebuie să dăm … Sunt doar echipamente solicitate, ţinând seama de situaţia de acolo. Noi avem un astfel de echipament funcţional şi trei care sunt în curs de a deveni funcţionale. Până atunci, nevoia noastră este satisfăcută momentan de acest echipament. Urmează să avem şi alte discuţii”.

Important de precizat: Marți seara, Antena 3 a anunțat că, potrivit surselor sale, analiza făcută de Ministerul Apărării arată că nu ne permitem în acest moment să renunţăm la vreo componentă de apărare antiaeriană.

”Chiar dacă analiza este gata, preşedintele a decis să mai tragă de timp cu anunţul oficial şi să convoace CSAT abia după alegeri. Motivul neoficial al amânării este că nu vrea să influenţeze alegerile locale”, anunța Antena 3.

Cum au reacționat alte state europene la solicitarea Ucrainei

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, încuraja în aprilie țările care dețin sisteme de rachete Patriot să le doneze Ucrainei, care așteaptă mai multe arme de apărare antiaeriană împotriva Rusiei.

Mai multe țări europene dispun de sisteme PATRIOT: Spania, Grecia, Germania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia.

Președintele Zelenski repeta apelurile de ajutor în timpul unei vizite-surpriză în Ucraina a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Oficialul NATO spunea, în aprilie, în drum spre Kiev: ”Voi fi foarte sincer cu președintele Zelenski și, de asemenea, cu Rada, că aliații NATO nu au livrat ceea ce am promis în ultimele luni”

Ministerul german al Apărării anunța pe data de 14 aprilie „Din cauza creşterii atacurilor aeriene ruse împotriva Ucrainei, guvernul german a decis să întărească şi mai mult apărarea aeriană ucraineană prin livrarea unui sistem Patriot suplimentar”.

Acesta este cel de-al treilea sistem Patriot pe care Berlin îl furnizează Kievului. Ministerul german al Apărării a precizat că acest nou sistem este livrat „la cererea guvernului ucrainean” şi în coordonare cu aliaţii lor.

Spania nu va trimite sisteme PATRIOT Ucrainei, dar va dona rachete interceproare utilizate de acest sistem. Marea Britanie nu are PATRIOT, dar a trimis deja Ucrainei sisteme similare de concepție britanică. Danemarca va cumpăra pentru Ucraina rachete interceptoare PATRIOT.

Țările de Jos au anunțat că vor dona componente ale unui sistem PATRIOT, propunerea guvernului olandez fiind aceea de a asambla rapid un sistem de apărare antiaeriană Patriot în cooperare cu mai mulți parteneri europeni. La fel ca SUA și Germania, Țările de Jos au trimis încă de anul trecut un sistem PATRIOT în Ucraina.

Grecia a anunțat că nu poate trimite Ucrainei sunul dintre sistemele PATRIOT pe care le deține.

(Citiți și: ”Klaus Iohannis despre trimiterea Patriot în Ucraina: ”România trebuie să primească ceva la schimb, altfel nu se face nimic””)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: