Marii aliați occidentali au promis marți Ucrainei sporirea asistenței financiare, militare și umanitare, dar nicio decizie anunțată oficial nu oferă asigurări că aceste noi angajamente vor fi de natură să oprească asaltul brutal al Rusiei în estul Ucrainei.
Angajamentele de sprijin suplimentar au venit după videoconferința liderilor G7, NATO și UE convocată de președintele american Joe Biden.
De fapt, scrie Politico, angajamentele au fost în mare măsură o recapitulare a ajutorului promis anterior Ucrainei, existând doar sugestii vagi de asistență militară de tip nou.
Rusia a declanșat duminică seară bombardamente feroce asupra Ucrainei, începând ceea ce înalți oficiali ai Kremlinului au descris ca fiind o nouă fază a războiului, concentrat asupra regiunii de est, Donbas.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Occidentului mai multe arme și muniții, insistând în același timp că forțele lor nu vor ceda teren în fața Rusiei.
Mesajele transmise de lideri după videoconferință
La videoconferința de marți, lui Joe Biden i s-au alăturat premierul canadian Justin Trudeau, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi, prim-ministrul japonez Fumio Kishida, președintele polonez Andrzej Duda, președintele României Klaus Iohannis, premierul Marii Britanii Boris Johnson, precum și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Majoritatea participanților au transmis ulterior mesaje diferite despre discuții.
Emmanuel Macron și garanțiile de securitate pentru Ucraina
Un consilier diplomatic al președintelui Emmanuel Macron a declarat că liderii au folosit videoconferința pentru a discuta despre „garanțiile de securitate” pentru Ucraina, care ar fi „suficient de robuste pentru a evita un alt război”.
Consilierul a adăugat: „Vom avea nevoie de un cadru internațional pentru a răspunde acestor nevoi”.
O astfel de discuție este prematură, având în vedere atacurile armatei ruse în curs de desfășurare în Donbas și bombardarea continuă a orașelor asediate, inclusiv în Mariupol.
Oficialul francez a repetat că Emmanuel Macron nu a mai vorbit cu președintele rus Vladimir Putin de la dezvăluirile despre atrocitățile comise împotriva civililor din Bucha.
Joe Biden despre artilerie pentru Ucraina: Da
Întrebat la sosirea în Portsmouth, New Hampshire, dacă va trimite mai multă artilerie în Ucraina, președintele Joe Biden a răspuns simplu: „Da”.
Secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki, a explicat ulterior: „Da, președintele Biden și liderii care au discutat în această dimineață au vorbit despre furnizarea de mai multe muniții și asistență de securitate Ucrainei”.
Olaf Scholz promite să ajute statele care ajută Ucraina
Cancelarul german Olaf Scholz a sugerat că Berlinul este pregătit să îi ajute pe aliații NATO din Europa de Est care furnizează Ucrainei arme de fabricație sovietică. ”Aliații occidentali”, a spus Olaf Scholz, „au ajuns la aceeași concluzie: este cel mai logic ca acele sisteme de arme care sunt încă deținute în țările aliate din estul NATO să fie puse în funcțiune acolo și să ne asigurăm că securitatea acelor țări este garantată în viitor.”
La sfârșitul săptămânii trecute, Germania a anunțat că va oferi asistență militară de peste 1 miliard de euro, oferind parțial bani pentru ca Ucraina să-și facă propriile achiziții pentru a ocoli dezbaterea privind trimiterea de arme grele, cum ar fi tancurile. Cancelarul german a respins din nou ideea ca Germania să trimită în Ucraina tancuri grele, de tip Leopard sau Marder.
Mario Draghi, despre încetarea focului
Guvernul lui Mario Draghi a subliniat consensul dintre liderii aliați cu privire la „necesitatea de a ajunge la o încetare a focului cât mai curând posibil” și „importanța unei coordonări strânse în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei în toate dimensiunile ei, în special în ceea ce privește contribuția la bugetul țării.”
Italia a mai vorbit de „necesitatea de a intensifica presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin adoptarea de noi sancțiuni și de a spori izolarea internațională a Moscovei”, precum și „angajamentul comun de a diversifica sursele de energie și de a reducerea dependența de aprovizionarea din Rusia”.
Klaus Iohannis cere crearea rapidă a Grupului de Luptă
Administrația Prezidențială din România a transmis că liderii au analizat situația de securitate și perspectivele de evoluție ale acesteia. Președintele Klaus Iohannis a cerut acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România.
Boris Johnson, despre nevoia critică a Ucrainei
Un purtător de cuvânt din Downing Street a declarat marți că prim-ministrul Boris Johnson a „informat liderii cu privire la vizita sa la Kiev la începutul acestei luni” și „a subliniat nevoia critică de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina în fața unei ofensive majore rusești în Donbas”.
Fumio Kishida crește asistența financiară
Fumio Kishida, premierul japonez, le-a spus omologilor săi că Tokyo intenționează să acorde împrumuturi de 300 de milioane de dolari Ucrainei, în creștere de la 100 de milioane de dolari, cât anunțase anterior ministerul de externe japonez.
***
Urmărește-ne pe Google News
