Programul de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa va avea alocată, în acest an, o sumă de 700.000 de lei din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit Hotărâriii adoptate de guvern miercuri.
Creșterea celor două rase autohtone a fost „în pericol de abandon”, fapt care a determinat inițierea programului la începutul anului 2018.
Suma bugetată pentru 2021 este inferioară cu 30% față de cea bugetată pentru anul trecut, de un milion de lei, dar „se încadrează în valoarea totală estimată a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2020 – 2022, de 4.000 mii lei. Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021″, spune nota de fundamentare a proiectului de HG.
Pentru 2020 a fost prevăzut un sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiţia comercializării a minimum patru purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii unor condiţii de eligibilitate, potrivit Agerpres.
Altădată, o rasă foarte răspândită
Porcul de Mangaliţa a fost, cândva, o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, abandonată după 1989. Producătorii maghiari au intuit potenţialul și au devenit exportatori de jambon de Mangaliţa, la preţuri de zeci de euro pe kilogram, potrivit Agrointel.ro.
Pentru a valorifica mai bine producţia, românii au creat produse tradiţionale proprii cu mărci înregistrate precum ”Cârnaţii de Săpânţa”.
Hotărârea Guvernului de miercuri completează art.7 din HG nr. 365/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020-2022, menit să încurajese crescătorii de animale de reproducţie din rasele respective.
Un program „irealist” modificat în 2020
Nota de fundamentare promitea că, „având în vedere că sistemul de creştere al porcilor din rasele Bazna şi Mangaliţa este extensiv, printre beneficiarii ajutorului se vor număra şi crescători de porci din categoria întreprinderilor mici”.
Deja de anul trecut, Executivul modificase unele măsuri de aplicare ale măsurii, la cererea membrilor asociațiilor de profil, potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Adrian Oros, din luna august 2020.
(Citiți și: „Tel Drum a cerut insolvența fermei de porci a fiului lui Liviu Dragnea”)
Vechiul program a fost descris ca „total irealist. Adică, cineva dona nişte purcei de rasă Mangaliţa sau Bazna, statul îi plătea o anumită sumă, cel care îi primea trebuia să îi crească şi trebuia să îi dea la un abator care era obligat să îi plătească o anumită sumă. Nu avea nicio logică, nu putea statul să intervină în relaţiile comerciale între mai mulţi agenţi economici să dicteze piaţa. Iar oamenii nu au aplicat şi au venit să ne spună că doresc o altă schemă de sprijin”, spunea ministrul Agriculturii.
În trei-patru ani ar urma să se ajungă la un număr de porcine care să asigure stabilitatea raselor respective, potrivit lui Adrian Oros.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie relevă că, în luna mai 2020, erau înscrise în Registrul Genealogic 1.030 de capete scroafe din rasele Bazna şi Mangaliţa, dintre care 316 capete scroafe sunt deţinute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe erau deţinute de persoane fizice care îşi pot schimba forma de organizare şi pot deveni eligibile.
