miercuri

21 februarie, 2024

6 februarie, 2023

Pe masura ce scriu acest text ChatGPT tocmai a depășit 100 de Milioane de useri. ChatGPT a avut nevoie doar de 64 de zile pentru a ajunge la acest număr ce îl propulseaza  direct pe locul 1 în topul celor mai rapid adoptate soluții software din lume. Pentru a ajunge la 1 milion de conturi a avut nevoie de doar 5 zile, stabilind din nou un record absolut de adopție. Recordul anterior pentru primul milion de useri era detinut de instagram cu 74 de zile.

În decursul ultimilor câteva decenii, cercetătorii au observat că rata de adoptare a tehnologiei accelereaza, cu invenții precum telefonul, televiziunea și Internetul atingând numere masive de utilizatori într-un timp tot mai scurt. Vor fi următoarele pe listă instrumentele AI generative?

Datele SimilarWeb pentru decembrie sugerează ca ChatGPT a avut o durată medie de 7 minute pentru o vizită. Acest lucru se compară direct cu Facebook cu un timp/vizita  la 9,5 minute și Wikipedia la aproape 4 minute, dar e în urma YouTube la 20 de minute sau Google la mai mult de 10.


Cu traiectoria arătată de ChatGPT, acest lucru este cu totul posibil. Oricum te-ai uita la cifrele astea, e clar ca sunt impresionante. Dar hai sa vedem concret cine este Open Ai si care vor fi implicațiile tehnologiilor AI în modelarea societății.

Mai întâi, cine a construit ChatGPT?

ChatGPT este “creația” OpenAI, o companie de cercetare în inteligență artificială. Misiunea sa este de a dezvolta un sistem de inteligență artificială generală „sigur și benefic”. OpenAI are 375 de angajați, a twittat Sam Altman (CEO-ul companiei) în ianuarie. „OpenAI a reușit să adune cei mai talentați cercetători și ingineri din domeniul AI”, a spus el, de asemenea, într-o conferință din ianuarie.

Când Altman a cofondat OpenAI, el și un grup de investitori timpurii, inclusiv Elon Musk și Peter Thiel, au dorit să contracareze hegemonia crescândă a Google în domeniul inteligenței artificiale.

Google tocmai încheiase achiziția de 500 de milioane de dolari a DeepMind, start-up-ului bazat la Londra care a realizat doi ani mai devreme un avans major prin catalogarea aproape a tuturor proteinelor cunoscute din organismul uman.


Opunându-se ideii că un singur gigant tehnologic ar putea monopoliza cercetarea în inteligența artificială pentru anii care urmează, Altman spune că misiunea OpenAI a fost opusă: să democratizeze inteligența artificială și să distribuie beneficoperirile cât mai echitabil posibil prin partajarea continuă a muncii, cercetării și chiar brevetelor companiei cu întreaga lume.

A făcut valuri întâi cu GPT-3, care poate genera text care sună ca și cum ar fi fost scris de un om, apoi cu DALL-E, care creează ce se numește acum „artă generativă” bazată pe indicațiile text pe care le tastați.

GPT-3 și actualizarea GPT 3.5 pe care se bazează ChatGPT sunt exemple de tehnologie AI numită modele de limbaj mari. Acestea sunt instruite să creeze text bazat pe ceea ce au văzut și pot fi instruite automat – de obicei cu cantități imense de putere computerizată pe o perioadă de săptămâni. De exemplu, procesul de instruire poate găsi un paragraf aleatoriu de text, șterge câteva cuvinte, întreba AI-ul să completeze spațiile libere, compara rezultatul cu originalul și apoi recompensează sistemul AI pentru a fi cât mai aproape posibil. Repetând acest proces iar si iar, poate duce la o capacitate sofisticată de a genera text.

Ce e ChatGPT. Cod roșu la Google

ChatGPT este un model de limbaj conversațional de mare dimensiune (LLM) care poate discuta aproape orice subiect la un nivel aproape uman. Acesta citește contextul și răspunde ușor la întrebări, desigur uneori nu cu precizie (îmbunătățirea preciziei fiind un proces in curs de dezvoltare). După lansarea aplicației in beta public gratuit pe 30 noiembrie, bot-ul AI alimentat de GPT-3 a inspirat uimire, minune și teamă în educație, securitatea computerului și finanțe. A zguduit industria tehnologică, stimulând o investiție de 10 miliarde de dolari de la Microsoft și determinând Google sa anunte Cod Rosu, inclusiv determinandu-l pe Sergey Brin sa se intoarca “mana’n lupta, solicitand dupa multi ani din nou access de developer la codul produselor Google.

Ce a pierdut Sergey Brin si ce a castigat Sam Altman?

In primul rand PR-ul. Ca un urmaritor al zonei de AI îmi amintesc cum undeva prin 2016 Google genera valuri de suprindere, prin publicarea unor videouri cu un voice personal assistant ce reușea sa faca rezervari telefonice fără ca interlocutorul sa stie ca a vorbit cu un bot. Ceva cu adevărat impresionant ce nu a văzut niciodată lumina zilei si intr-un produs comercial la care si userii sa aiba acces. În plus tehnologia pe care se bazează chat gpt este de fapt o tehnologie mai intai inventată la nivel conceptual de angajații Google, deci oricum ai privi e clar ca Google a considerat mereu zona AI ca propriul sau teren de lupta.

Din motive de etica dar si de bani, Google a ales sa nu lanseze tehnologiile Ai dedicate pe care le-a dezvoltat. Nu pentru că nu le-ar avea sau ar fi mai puțin potente decat Solutia Open AI, ci doar pt ca nu au știut ce sa facă exact cu ele și care vor fi consecințele.

Una din problemele fundamentale pe care Google le are cu solutii de tip ChatGPT e ca acestea se potrivesc cel mai bine în soluția lor principala de generat bani, Google Search. Doar că modelul in care userul introduce o căutare și primește aproape de fiecare data răspunsul corect sub forma unui text nu mai e compatibil cu modelul actual de reclama ce te face ca un anumit site sa apara preferential in cautari, contracost.

In acelasi timp, Sam, a găsit un alt mod sa “impacheteze” ceea ce face. Open Ai are un singur scop: Să dezvolte un AGI (artificial General intelligence) iar în drumul sau pana acolo sa lanseze periodic servicii prin care userii pot folosi tehnologia lor la nivelul actual de dezvoltare. Practic forțează prin aceasta deschidere ca societatea sa vadă și să testeze liber, tehnologia imperfectă, dând astfel timp de obișnuință, generând discuții în societate și oferind o șansă mediului politic sa se pregateasca pentru ceea ce va urma.

Asa că, la finalul zilei, Google a pierdut strălucirea de diamant pe care OpenAi si Sam tocmai au luat-o asupra lor. Si inca vreo 29 de Mld valuation la care OpenAI a ajuns mai mult sau mai puțin peste noapte.

Dar sa nu credem că Google nu va fi locul 1 în ceea ce privește aceste tehnologii pe termen lung, au tot ce e nevoie pt a face asta de la infrastructura, reurse, si pana la useri captivi in ecosistemul lor. Asa ca batalia de abia incepe.

AI-ul si remodelara din temelii a pieței muncii în IT

ChatGPT este primul chatbot universal ce demonstrează puterea inteligenței artificiale de a îndeplini sarcini tradițional asociate cu „munca inteligenta”. Dar viitorul nu va implica doar transferul sarcinilor de la oameni la mașini. Când tehnologia permite mai multor oameni să își rezolve îndatoririle  cu ajutorul unei mașini, rezultatul va fi de obicei generarea de  modele de afaceri, joburi și fluxuri de lucru noi. Inteligența artificială nu va fi diferită: pentru a debloca într-adevăr potențialul lui ChatGPT, lumea va avea nevoie de noi și diferite tipuri de organizații. – Harvard business review (https://hbr.org/2022/12/ChatGPT-and-how-ai-disrupts-industries )

Acum mai bine de 10 ani se contura o viziune generalizată, prin care atunci cand venea vorba de AI si robotica majoritatea oamenilor le plangeau de milă vanzatorilor la magazin și celor care amenajeaza produsele la raft. Ca joburile lor vor dispărea primele, alături de soferii de taxi sau camion.

Toți cei care lucrau în noile domenii “creative” ce tocmai se dezvoltau și în România: Agentii de digital, Agenții de publicitate, programatori cu diverse specializari, erau siguri atunci că vor avea o carieră lungă în aceste domenii. Însă odată cu ChatGPT și avansul tehnologiilor AI, tocmai acele joburi “inteligente și creative” pare ca sunt primele amenintate sa dispara.

AI-ul nu e încă acolo unde sa dea poate cele mai bune texte pentru o reclama, nu va genera “campanii de festival”, dar cu siguranta e acolo unde poate genera volum. Poate genera infinite variante pentru un request si poate salva mulți bani în anumite modele de business.

Majoritatea userilor care interacționează cu ChatGPT sunt surprinși de rezultatele text pe care acesta le returnează, însă mai exista o categorie de oameni, care interacționează cu chatbot-ul dezvoltat de OpenAI și sunt mai degrabă cuprinsi de un fior. Pe langa ca răspunde întrebărilor cu text, ChatGPT răspunde și cu cod. Cod scris în orice limbaj de programare, organizat si comentat, cu sarguinta si determinarea unui programator ce tocmai a primit o prima considerabilă pentru a finaliza proiectul la care lucrează.

Pentru programatori e mai degrabă un zambet amar pentru că, deși în prima faza tool-ul va ajuta orice programator junior sa rezolve singur probleme complexe ce altfel ar fi necesitat implicarea unui senior, timp pierdut cu explicații și call-uri “rapide” pe zoom acum se pot rezolva mult mai rapid. Problemele vor aparea insa curand, odată cu noi soluții de programare, ce se vor baza pe tehnologia AI pentru a înlocui total anumite categorii de programatori și lucrători IT.

Și atunci ce rămâne?

În următorii 5-7 ani în zona de tech probabil cel mai dorit  job va fi acela de “prompt engineer”, practic cel mai mult va conta sa stii să-i ceri AI-ului să-ți rezolve problemele. Cum reușești să il folosești la maxim puterea și inteligenta pentru a-ti rezolva aproape orice cerere.

Viitorul chiar si acestei meserii este scurt cum Sam Altman spunea, considerand ca undeva între 5 și 10 ani chiar si acest tip de job nu va mai exista.

Oamenii raman insa optimiști cand vine vorba de impactul AI-ului asupra joburilor, fiind făcută des comparație cu anii ‘20 cand apariția mașinilor a dus la dispariția meseriei de birjar. In acel moment birjarii au devenit conducatori de taxi, castigand chiar mai i bine ca înainte și lucrand in condiții mai bune.

Același lucru e așteptat și acum, însă acest lucru nu este deloc sigur. Inteligența umană si abilitatea de a se adapta și de a rezolva probleme din cele mai diferite. In final, cea mai importantă calitate a omului în timpul revoluției industriale nu se mai aplica si acum, ci mai degrabă am putea considera ca oamenii au rolul “cailor” din analogia de mai sus.

În concluzie, dezvoltarea rapidă a tehnologiei AI are un impact important asupra joburilor în prima etapa, atât prin automatizarea unor activități, cât și prin crearea de noi oportunități de muncă.

Cu toate acestea, adoptia tehnologiilor AI  trebuie să fie însoțită de o transformare a societății, astfel încât să se asigure protecția și susținerea celor afectați de schimbările aduse de tehnologie. Ideea unui Universal Basic Income (UBI) ar putea fi un posibil  pas important în această direcție, oferind o siguranță financiară pentru cei care pot fi dați afară din piața muncii din cauza automatizării.

Este esențial ca societatea să înceapă dezbateri referitoare la aceste schimbări cu responsabilitate și să se gândească la modalități de a reduce dislocările și de a sprijini oamenii să-și găsească noi oportunități.

(Articol scris și redactat parțial cu ajutorul: ChatGPT.)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: