miercuri

21 februarie, 2024

10 decembrie, 2023

Domeniile în care România se clasifică în topurile agricole europene nu sunt chiar puține, la nivelul continentului țara noastră având o contribuție semnificativă la producția agricolă a UE. Însă potențialul, după relevă radiografia domeniului efectuată de Eurostat, este mult mai mare.

Din capul locului trebuie spus că România se distinge prin cel mai mare număr de persoane ocupate în agricultură dintre țările membre UE. La nivelul UE, 8,7 milioane de persoane erau ocupate în agricultură (inclusiv vânătoare și servicii conexe), echivalentul a 4,2% din totalul angajaților din UE. Ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut în odată cu reducerea numărului de ferme.

Ponderea agriculturii în ocuparea forței de muncă în UE a scăzut de la 5,6 % în 2010 la 4,2 % în 2020. Agricultura a reprezentat o pondere deosebit de mare din totalul ocupării forței de muncă în România – mai mult de una din cinci persoane (21%) în 2020, activând în acest sector . Ponderea agriculturii în ocuparea totală a forței de muncă este, de asemenea, relativ ridicată în Bulgaria (15,5 %) și Grecia (9,9 %).

România are cea mai mare pondere a persoanelor ocupate în agricultură din UE


În schimb, aceasta a reprezentat mai puțin de 1 % din totalul populației ocupate în Luxemburg și Malta (ambele 0,7 %). Între 2010 și 2021, ponderea agriculturii în totalul ocupării forței de muncă a scăzut în fiecare stat membru al UE.

Între 2010 și 2021, România a înregistrat cea mai mare scădere a ocupării forței în agricultură (-11%), urmată de Croația (-6,4%).

Micii fermieri susțin agricultura europeană

Agricultura europeană este dominată de „fermele familiale”, termen prin care sunt definite fermele deținute și conduse de membrii unei familii care asigură mai mult de jumătate din forța de muncă agricolă.

Fermele familiale sunt, de departe, cel mai comun tip de fermă din UE; majoritatea sunt ferme mici, de semi-subzistență, doar cu lucrători din familie și ferme care trebuie să se bazeze și pe alte activități lucrative pentru o sursă diversificată de venit, deși unele sunt mult mai mari și mai productive.


Marea majoritate (95%) din totalul fermelor din UE au fost clasificate ca familiale în 2020.

România, urmată de Grecia, dețin cea mai mare pondere a fermelor familiale cu peste 99% din total. De altfel, fermele familiale reprezentau mai mult de patru cincimi din totalul fermelor din majoritatea statelor membre, singurele excepții fiind Estonia (65,2 %) și Franța (57,6 %).

România, printre principali producători de cereale din UE

În 2022, suprafața cultivată cu cereale în UE a fost de 51,5 milioane ha, de pe care au fost recoltate 271 milioane tone de cereale. Franța a reprezentat puțin mai mult de o cincime (22,1 %) din producția de cereale a UE în 2022, în timp ce Germania (16,1 %) și Polonia (12,9 %) au fost următorii cei mai mari producători.

Producția de cereale a României a fost de 18,9 milioane tone, reprezentând 7% din totalul UE.

Majoritatea cerealelor din UE sunt cultivate pe câmpiile întinse din Franța, Germania, Polonia, România și Spania. În 2022, producția recoltată de grâu dur a fost concentrată în principal în Italia (unde este folosit la fabricarea de paste), în timp ce producția de secară și ovăz (folosite la fabricarea pâinii, vodcii și furajelor pentru animale) a fost concentrată în Germania. și Polonia.

Pe lângă Polonia, Finlanda și Spania, care au avut cele mai înalte niveluri de producție de ovăz, Suedia și Irlanda au fost, de asemenea, relativ specializate în producția lor, deoarece această cultură tinde să crească bine în condiții mai reci și mai umede.

România, mare producătoare de porumb

Franța, Polonia și România au fost principalii producători de porumb boabe și furajer, în timp ce Italia și Spania au fost principalii producători de orez în UE.

Anul 2022 a fost caracterizat de o recoltă slabă de cereale, România fiind cea mai afectată de secetă (-32,1%, recoltă cu 9 milioane tone mai mică), Franța (-10,4 %; o scădere de 7 milioane de tone), Spania ( -24,4 %; o scădere de 6,2 milioane de tone) și Ungaria (-35,2 %; o scădere de 4,9 milioane de tone).

România, codașă la producția de legume

În 2023, recolta de cartofi a UE de pe 1,4 mil. ha, a fost 46,6 mil. tone de cartofi, inclusiv cartofii pentru însămânțări. România, cu o recoltă de 1,4 t de cartofi a ocupat locul 8 cu 3% din totalul producției.

Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE, cu 23% din total, urmată de Franța (17%), Olanda (14%) și Polonia (12%).

România nu este pe podium nici la cultura legumelor, unde Spania este cel mai mare producător, deținând 23,7% din producția UE, urmată de Italia (21%). Producția unor tipuri de legume proaspete este concentrată în câteva state membre ale UE. De exemplu, Italia a reprezentat aproape două cincimi (40 %) din producția de tomate recoltată a UE în 2022.

Țările de Jos (24,2% din producția UE) și Spania (20 %) au fost principalii producători de ceapă, în timp ce Germania (17,7 % din totalul UE) a avut cea mai mare pondere din producția de morcovi.

În România se produc jumătate din prunele din UE

UE produce o gamă largă de fructe. În total 25,4 milioane de tone au fost recoltate în 2022 (excluzând citricele, strugurii și căpșunile), dintre care 14,7 milioane de tone au fost fructe cu sâmburi (mere și pere), 6,3 milioane au fost fructe cu un singur sâmbure (cum ar fi piersici, nectarine, caise, cireșe și prune), 2,6 milioane de tone au fost fructe subtropicale și tropicale (cum ar fi smochine, kiwi, avocado și banane), 1,1 milioane de tone au fost nuci și 0,7 milioane de tone au fost fructe de pădure (altele decât căpșunile).

În 2022, Italia (21,6 %), Polonia (20,3 %), Spania (13,9 %) și Franța (11,2 %) au fost principalii producători de fructe, fructe de pădure și nuci în UE.

Pentru unele fructe specifice, alte state membre ale UE au fost producători cheie, cum ar fi Țările de Jos și Belgia pentru pere.

România se situează pe primul loc în UE la producția de prune, deținând aproape jumătate din producția Uniunii (45,2%)

Locul 6 la producția de vin

Conform OIV, țara noastră a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. Creșteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

A doua țară crescătoare de oi din UE

UE are o populație considerabilă de animale domestice: la sfârșitul anului 2022, în fermele UE existau 134 de milioane de capete de porci, 75 de milioane de capete de bovine și 70 de milioane de capete de ovine și caprine.

Majoritatea animalelor din UE sunt deținute în doar câteva dintre statele membre ale UE. Spania a reprezentat aproximativ un sfert din populația de porci (25,4 %), ovine (24,5 %) și caprine (21,8 %) din UE în 2022, în timp ce Grecia avea o pondere ceva mai mare (26,2 %) din populația de capre a UE, iar Franța 22,7 % din populația bovină.

România este pe locul 2 la creșterea ovinelor (17,4%) și a treia țară crescătoare de caprine cu 13% din totalul UE.

În România, creșterea animalelor se face în gospodării de subzistență

Pentru a calcula dimensiunea unei ferme zootehnice, se utilizează o unitate zootehnică standard. Aceasta este o unitate de referință care facilitează agregarea animalelor de diferite specii și vârste. Unitatea de referință (=1 LSU) este echivalentul pentru pășunat al unei vaci adulte de lapte care produce 3 000 de kilograme de lapte anual, fără furaje concentrate suplimentare. Pe baza acestei măsuri, în UE existau 113,4 milioane de unități de animale în 2020. Franța (19,0 milioane LSU), Spania (16,6 milioane LSU) și Germania (16,3 milioane LSU) au avut cele mai mari dimensiuni. O măsură relativă a dimensiunii fermelor de animale este definită ca numărul de unități de animale per fermă zootehnică.

Cele mai mici ferme zootehnice din UE

În medie, în UE existau 28 de unități de animale per fermă de animale în 2020. Cele mai mari dimensiuni medii dintre statele membre ale UE au fost în Danemarca (243 de unități de animale per exploatație), Țările de Jos (199) și Belgia (168). La celălalt capăt al intervalului, au existat în medie mai puțin de 10 unități de animale per fermă de animale în Croația și România (unde creșterea animalelor de semi-subzistență în ferme relativ mici tinde să predomine).

Brânzeturile, cele mai valoroase produse ale industriei alimentare din UE

Industria alimentară din UE produce o gamă largă de produse alimentare și băuturi, de la articole care pot fi considerate de lux, cu valoare foarte mare. Astfel, brânza neprocesată – inclusiv specialități precum Brie, Edam, Feta sau Gorgonzola – a fost categoria de produse cu cea mai mare valoare din agricultura europeană (42 miliarde de euro în 2022. Aceste produse au o mare valoare pentru fermele de vaci de lapte.

Pe locurile doi și trei din punct de vedere a valorii s-au situat pâinea și berea cu producții în 2022 de 33,8 miliarde euro, respectiv 32 miliarde euro. Aceste produse sunt importante pentru producătorii de cereale, în special cei care cultivă grâu și secară pentru pâine și orz pentru bere. Germania era principalul producător din UE pentru ambele produse, cu cote considerabil mai mari decât oricare alt stat UE, cu 35% din producția de pâine și 19% din producția de bere.

Au existat alte trei grupuri de produse unde valoarea producției UE în 2022 a depășit 25 miliarde EUR: băuturi răcoritoare (30,0 miliarde EUR), prăjituri și produse de patiserie (27,8 miliarde EUR) și cârnați (26,6 miliarde EUR).

România, pe podium la valoarea producției de cârnați

În statele membre UE cel mai înalt nivel de producție din industria alimentară se regăsește în 12 categorii diferite de produse.

Din punct de vedere al valorii brânză neprocesată a fost cel mai important produs pentru Italia, Franța, Grecia și Estonia, în timp ce cârnații aveau cea mai mare valoare a producției din Polonia, Austria, România, Slovacia și Slovenia.

În Cehia și Croația, berea a avut cel mai înalt nivel de producția dintre produsele alimentare. Germania a fost singurul stat membru care a raportat că pâinea proaspătă era principalul său produs al industriei alimentare, în timp ce Irlanda şi Suedia au raportat ambele cel mai înalt nivel al producției pentru carnea proaspătă de vită și vițel. Pentru Spania cel vai valoros produs al industriei este uleiul virgin de măsline.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. În sfârșit, vești bune! Dacă pe lângă cârnați mai stimulăm și producția de covrigi, îi lăsăm pe toți în urmă. Necazul e că așa ne vor vedea turul rupt al pantalonilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. În sfârșit, vești bune! Dacă pe lângă cârnați mai stimulăm și producția de covrigi, îi lăsăm pe toți în urmă. Necazul e că așa ne vor vedea turul rupt al pantalonilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: