miercuri

6 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 iunie, 2017

Liderii UE par a avea numai motive de bucurie: creșterea economică revine, candidații pro-europeni au câștigat în Olanda și Franța, Brexit pare să genereze unitate pe continent. În așa numitul nucleu dur al UE se vorbește chiar de o ”aliniere a astrelor” favorabilă unei adevărate reforme.

Întroși deja cu fața către viitor, decidenții uită că nu există consens asupra modelului de urmat, arată un studiu Chatham House citat de Politico.

În ultimele 6 luni, Chatham House și Kantar Public au derulat o cercetare sociologică pe teme europene, în care au intervievat peste 10.000 de cetățeni și 1.800 de reprezentanți ai elitelor (persoane cu influență din zonele politică, media, afaceri și societate civilă) din 10 state: Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie.


Vestea bună pentru Europa este că atât oamenii simpli cât și elitele sunt de acord asupra câtorva chestiuni:

  • UE ar trebui să fie o uniune în care bunăstarea este redistribuită
  • Germania joacă un rol foarte important în cadrul Uniunii
  • Toți sunt mândri de atașamentul cu care susțin o identitate europeană comună

Cercetarea arată însă și 3 zone majore de contradicție între elite, între elite și simplii cetățeni și între europenii care nu împărtășesc același set de valori.

Chatham House atrage atenția că aceste contradicții, dacă rămân ignorate, au un imens potențial de transformare în linii de fractură în interiorul UE.

Elitele nu se decid cum va arăta UE în viitor

În primul rând, nu există un consens al elitelor în legătură cu calea pe care UE trebuie să o apuce: 37% crede că UE trebuie să dețină puteri sporite, 28% preferă status quo, iar 31% ar prefera ca UE să redea din atribuții statelor membre.


Întrebate despre proiectul Statelor Europene Unite, elitele au din nou opinii divergente: 40% spun da, 47% spun nu.

Analiza Chatham House este simplă: faptul că elitele nu ajung la consens într-o chestiune esențială pentru viitorul UE ridică mari semne de întrebare în legătură cu solidaritatea de care vor da dovadă statele membre în viitor.

Elitele cred că performează, cetățenii îi contrazic

În al doilea rând, există o prăpastie între elite și cetățeni, 48% din această ultimă categorie dorind ca statele membre să recapete puterile cedate către Bruxelles. Categoria majoritară este compusă din votanți de 45 de ani și peste, cu nivel mediu de educație, provenit din zone rurale sau orașe mici.

Acesta este și grupul cel mai ușor de deturnat la urne de candidații populiști.

Neânțelegerile între elitele europene și votantul mediu se extind și asupra altor subiecte, majoritatea acestora agitând apele politicii continentale în prezent.

Spre deosebire de elite, de exemplu, mulți cetățeni spun că nu au simțit un beneficiu direct al integrării.

Dar cel mai îngrijorător pentru liderii de state este faptul că 54% dintre cetățeni simt că țara lor era un loc mai bun în urmă cu 20 de ani.

Pesimismul în rândul cetățenilor se mai reflectă și în faptul că majoritatea acestora- 55%- crede că în următorii 10 ani o altă țară va urma exemplul Marii Britanii și va decide să iasă din UE.

Un alt subiect foarte important de adresat: doar 8% dintre cei chestionați în cele 10 state cred că politicienii sunt interesați să afle opinia poporului.

Iar ruptura devine dramatică atunci când vine vorba de imigrare: elitele cred că această mișcare este un lucru bun, care amplifică viața culturală și nu crește criminalitatea, în vreme ce oamenii simpli percep imigrația ca pe un lucru rău.

Întrebați specific despre imigrația din țările musulmane, 56% dintre europeni spun că aceasta trebuie oprită, doar 32% din elite fiind de aceeași părere.

/

Cercetarea a mai identificat și o a treia contradicție, legată de modelarea politicilor europene.

Apelând la întrebări care reliefează valorile de bază ale repondenților, cercetarea a identificat două  grupe de cetățeni, similare ca pondere dar radical opuse:

  • Există pe de-o parte un grup conservator și autoritarian, care se opune schimbărilor și care pune bază în primul rând pe ordine și pe stabilitate.
  • La polul opus se situează cei liberali, mai toleranți, care privesc mai relaxați schimbările rapide din societate.

Fiecare grup este format din aproximativ 1/5 din electorat, iar valorile fundamental diferitepe care le susțin nu par a putea fi armonizate.

În grupul liberalilor, 73% susțin respectarea cotelor obligatorii de migranți stabile la Bruxelles pentru fiecare stat membru în parte, în vreme ce ”autoritarienii” susțin doar în proporție de 23% această cotă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Similar, acolo unde 25% dintre liberali consideră că migrația este un lucru rău, 69% dintre conservatori spun același lucru.

Cele mai importante concluzii ale studiului sunt:

  • UE nu se află în fața unei alegeri de tip binar: mai multă sau mai puțină Europă. Pe măsură ce liderii blocului european avansează cu propunerile aceștia ar trebui să ajusteze cadrul de dezbateri, astfel încât acesta să reflecte diversitatea de opinii, dar mai ales să adreseze ”dezacordurile” descrise mai sus.
  • Așa cum a dovedit-o Marea Britanie, eșecul în a identifica și respecta divergențele de opinie produce consecințe majore, în plan politic și social.
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Mult așteptatul pachet de măsuri fiscale, anunțat de coaliția de guvernare în urmă cu câteva luni a intrat oficial pe masa guvernului și a fost pus în transparență....

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: