Agenda: centralele nucleare, Gaddafi, Gaddafi

Evenimentele principale ale săptămânii cuprind summiturile europene privind situaţia din Libia, urmată de o rezoluţie a ONU pe aceasă temă şi indecizia NATO, dar şi o ofensivă ce urmează a fi pornită de Marea Britanie, Franţa Şi Sua contra regimului ui Gaddafi. Întrebarea care se pune este dacă va fi sau nu război în Libia – deja, sâmbătă dimineaţa, auzindu-se primele bombardamente aeriene în Benghazi, oraşul cheie, aflat până de curând în mâinile opoziţiei, dar spre care porniseră forţele lui Gaddafi. Pe de altă parte, Europa se luptă cu aceleaşi probleme eocnomice, iar după catastrofa din Japonia, a început să-şi facă griji şi pentru securitatea centralelor sale nucleare.

Luni,14 martie

• Săptămâna care a trecut a început cu adoptarea unor noi reguli, mai dure şi mai stricte, de către Uniunea Europeană, pentru împrumuturile acordate statelor cu probleme financiare. Germania a ieşit învingătoare din aceste negocieri, propunerile aparţinând oficialilor de la Berlin în cea mai mare parte. Cancelarul german Angela Merkel şi-a impus punctul de vedere la summitul liderilor din zona euro şi a anunţat “oricine doreşte să primeacă un credit din partea UE trebuie să respecte condiţiile noastre”. De exemplu, Grecia trebuie să vândă acţiuni la companiile de stat, în valoare de 50 miliarde de euro, în patru ani, de zece ori mai mult decât era prevăzut în contractul de împrumut, semnat de premierul Georgios Papandreou, acum 1 an. Acţiunile de stat la companii precum Hellenic Post, Hellenic Railways, Compania publică de Gaz din Atena, , Autoritatea Portuară din Pireu, aeroportul din Atena, Compania de Apă din Salonic şi ATEbank nu vor aduce, însă, mai mult de 15 miliarde de euro la buget. În schimb, Merkel a acceptat să scadă rata dobânzii, să prelungească scadenţa împrumutului acordat Greciei şi să reducă rata cu 100 de puncte de bază, pentru a fi în concordanţă cu împrumutul FMI.

Marţi, 15 martie

• Continuă criza imigraţiei ilegale spre Europa din statele nord-africane. Italia a împiedicat, marţi,un feribot cu 1800 de oameni la bord, majoritatea marocani fugiţi din Libia, să acosteze în Sicilia. Nava a sosit de la Tripoli şi a cerut permisiunea de a realimenta pe insulă, după ce i-a fost refuzată intrarea în Malta. După ce a alimentat, a fost primită cu un refuz şi aici şi s-a îndreptat spre Maroc. În acelaşi timp, 41 de oameni s-au înecat după ce o barcă cu imigranţi la bord s-a răsturnat în apropiere de Tunisia,potrivit oficialilor ONU. Cinci persoane au fost salvate de o altă barcă ce se îndrepta spre insula Lampedusa. Săptămâna aceasta, cel puţin 21 de brăci cu 1.600 de imigranţi la bord,au sosit pe insula italiaă, din Tunisia.
• Investigaţia în cazul de spionaj industrial de la Renault a deviat într-o farsă, celor trei directori acuzaţi cerându-li-se scuze şi fiind apoi arestat la Paris unul dintre şefii agenţilor de securitate ai firmei. La două luni de la demiterea celor trei directori, care ar fi vândut secrete despre programul de fabricaţie a maşinii electrice, Renault a făcut o declaraţie în care spune că este decisă să le spele onoarea în faţa opiniei publice. În schimb, l-au arestat pe fostul ofiţer al serviciilor de securitate, Dominique Gevrey, care încerca să se urce la bordul unui avion spre Guinea. A fost pus sub acuzare pentru fraudă organizată. Avocatul său inistă că este nevinovat şi acuză oficialii Renault de paranoia.

Joi, 17 martie

• Moody’s a scăzut ratingul de ţară al Portugaliei. Agenţia de rating a revizuit în scădere ratingul Portugaliei, cu două puncte,de la A1 la A3, susţinând că datoria publică a ţării şi creşterea economică mică fac ca riscul de creditare să prea mare. Gestul, care va duce la creşterea costurilor împrumuturilor statului portughez, vine după ce opoziţia de dreapta a anunţat că nu susţine planurile guvernului de a lua măsuri de austeritate. Măsurile se referă la sistemul de sănătate, pensii şi asistenţă socială. Guvernul de centru-stânga, condus de premierul Jose Socrates, vrea să ia măsuri pentru revigorarea economică şi pentru a-i convinge pe şefii de stat şi de guvern din zona euro de angajamentul Portugaliei în a-şi atinge ţinta de deficit bugetar.
• După declanşarea crizei nucleare din Japonia, cancelarul Angela Merkel a anunţat închiderea temporară a şapte reactoare nucleare din Germania. Ea a explicat că dezastrul din Japonia a demonstrat că nu se mai pot face afaceri ca altă dată şi le-a spus parlamentarilor că doreşte ca Germania să ajungă cât mai curând posibil la era energiei regenerabile. A cerut germanilor să le arate japonezilor că nu sunt singuri, să doneze bani pentru “a-şi ajuta prietenii”, precizând că cele două ţări au relaţii diplomatice de 150 de ani. Deşi a subliniat că reactoarele Germanie sunt printre cele mai sigure din lume, Merkel a mai spus că “atunci când în Japonia imposibilul devine posibil şi realitatea absolut de neimaginat devine realitate imediată, atunci situaţia se schimbă”. Criticii cancelarului german au reacţionat prompt şi presa de la Berlin a publicat a doua zi date despre cât îi va costa pe germani această măsură preventivă de închidere a reactoarelor: peste o jumătate de milliard de euro, iar ţara s-ar putea să nu-şi atingă ţinta privind reducerea emisiilor de CO2. Germania a acţionat, în timp ce restul lumii aşteaptă să vadă ce se va întâmplă, comentau jurnaliştii germani. Ei aminteau că după ce a anunţat amânarea cu trei luni a planului de a prelungi durata de viaţă a unor centrale nucleare, Merkel a decis acum să închidă şapte dintre cele mai vechi reactoare nucleare din ţară. Cel puţin unul dintre acestea va fi închis definitiv. Securitatea cetăţenilor se află pe primul loc – acesta este criteriul principal în luarea acestei hotărâri. Potrivit estimărilor expertului pentru energie atomică Wolfgang Pfaffenberg, de la Universitatea Jacobs din Bremen, companiile din domeniul energetic ar putea pierde până la 575 milioane de euro în  trei luni. Cele şapte reactoare, construite înainte de 1980, aduc venituri estimate la 2,3 miliarde de euro pe an.

Vineri, 18 martie

• Uniunea Europeană a lansat o emisiune de obligaţiuni pentru România şi Irlanda, în valoare de 4,6 miliarde de euro. Emisiunea a fost un succes, a fost suprasubscrisă de peste trei ori şi a fost închisă în mai puţin de două ore. Investitorii din Marea Britanie au cumpărat 29% din obligaţiuni, Germania şi Austria au preluat cumulat 16%, iar Franţa 9%. Plasamentele din cele două Americi au reprezentat 6%, iar cele din Orientul Mijlociu şi Africa în total 4%.Catastrofele din Japonia au redus la jumătate plasamentele investitorilor din Asia comparativ cu emisiunea anterioară. Irlanda urmează să primească 3,4 miliarde de euro prin  Mecanismului Financiar European de Stabilizare (EFSM), iar România1,2 miliarde de euro, bani care vor merge la Banca Naţională, pentru balanţa de plăţi.
• În această săptămână în Libia au continuat luptele dure între forţele loiale colonelului Gaddafi şi rebeli, iar comunitatea internaţională s-a arătat îngrijorată de vărsarea de sânge provocată de liderul libian, care nu vrea să plece de la putere, contra poporului său. Miercuri, miniştrii de externe ai ţărilor din Grupul G8 s-au întâlnt la Paris şi l-au avertizat pe colonelul Gaddafi că ar putea suferi consecinţe nefaste, dar nu au reuşit să se pună de acord asupra sancţiunilor aeriene. Germania şi Rusia s-au opus propunerii susţinute de Franţa şi Marea Britanie, care doreau să oprească ofensiva forţelor fidele lui Gaddafi asupra rebelilor din estul ţării. Ministrul german de externe Guido Westerwelle avertiza asupra riscului ca Europa să fie atrasă într-un război în Africa de Nord. Franţa anunţa că aşteaptă o rezoluţie a ONU, care să-i susţină pe rebeli. Rezoluţia a fost adoptată, joi, de Consiliul de Securitate al ONU impunând o zonă de interdicţie de zbor deasupra Libiei şi autorizând “toate măsurile necesare” pentru a-i proteja pe civili de atacurile forţelor lui Muammar Gaddafi. Votul de la New York a avut loc în condiţiile în care trupele loiale colonelului Gaddafi urma să ia cu asalt fieful rebeliunii, Benghazi, al doilea oraş al ţării ca mărime. Rezoluţia a fost aprobată cu un scor de 10-0, cu cinci abţineri, inclusiv cele ale membrilor permanenţi Rusia şi China.
• Franţa a convocat pentru sâmbătă un summit internaţional, despre situaţia din Libia, care ar trebui să fie decisiv pentru declanşarea sau nu a unor raiduri aeriene împotriva regimului colonelului Muammar Gaddafi. Gaddafi a anunţat, vineri, un armistiţiu, dar liderii europeni au declarat că aşteaptă să vadă fapte, nu vorbe, din partea lui Gaddafi. Summitul vrea să atragă ţările arabe şi africane de partea occidentalilor, pentru o eventuală intervenţie militară, şi va avea loc în prezenţa secretarului general al ONU şi a unui reprezentant al administraţiei americane. Premierul britanic David Cameron, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel vor fi, de asemenea, participanţi. Lor li se alătură secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton şi preşedintele Comisiei Uniunii Africane, Jean Ping.
• Premierul britanic David Cameron a reacţionat la oferta guvernului libian de a opri focul spunând că-l va judeca pe Gaddafi după ceea ce face, nu după ceea ce spune. Cameron a spus că avioanele birtanice sunt pregătite să ajute populaţia civilă contra atacurilor brutale ale regimului lui Gaddafi. Operaţiunea comună britanico-americano-franceză urmează a fi lansată, după ce ONU a autorizat impunerea unui spaţiu aerian fără zboruri deasupra Libiei. Ministrul de externe libian Mussa Kussa a declarat că Libia se va suspune rezoluţiei ONU, va înceta imediat focul şi este pregătită să primească în ţară observatori ai ONU, care să verifice acest lucru.
• Tot în această săptămână, fiul lui Gaddafi a ieşit la rampă pentru a încerca să-l şantajeze pe Nicolas Sarkozy, susţinând că Libia i-ar fi finanţat campania electorală de acum 4 ani. Şeful campaniei electorale de atunci, ministrul de interne Claude Gueant, a respins ferm aceste acuzaţii şi a spus că nu a existat un astfel de sprijin financiar, toate actele cu donaţiile pentru campanie fiind auditate de Consiliul Constituţional Francez, iar dacă are astfel de dovezi, Saif al-Islam ar fi bine să le şi arate. Franţa s-a aflat printre susţinătorii importanţi ai impunerii unui spaţiu aerian fără zboruri deasupra Libiei, ceea ce a deranjat foarte tare regimul de la Tripoli.
• Pe de altă parte, Autoritatea Bancară Europeană  (EBA) a decis să testeze capacităţile celor mai mari bănci din Europa de a face faţă unei noi crize financiare. Băncile europene importante (pe listă sunt, se pare, 88 de bănci) trebuie să dezvăluie în ce măsura sunt dependente de datoriile publice. Băncile nu trebuie, însă, să ia în considerare impactul unei imposibilităţi de plată din partea unui guvern european, la fel ca în cazul testelor anterioare, care nu au anticipat colapsul băncilor irlandeze, anul trecut. Totuşi, EBA susţine că testele noi vor fi mult mai stricte decât cele anterioare. Se vor desfăşura timp de trei luni, iar rezultatele vor fi publicate în iunie. Joi, Banca Centrală spaniolă a dezvăluit că proporţia împrumuturilor nerentabile în sectorul bancar a ajuns la un record din ultimii 16 ani, în luna ianuarie. Creditorii spanioli au de recuperat 110,7 miliarde de euro, echivalentul a 6,1% din toate veniturile bancare şi 11% din rezultatele economice anuale ale Spaniei.