Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult›
05.12.2019
NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult›
04.12.2019
Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult›
04.12.2019
Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult›
03.12.2019

Aeroportul Băneasa a dispărut din Master Planul de Transport
de Victor Bratu 15.10.2014
O nouă sesiune de consultări desfăşurate miercuri pe tema Master Planului General de Transport a scos la iveală o nouă eroare a documentului întocmit de compania AECOM- din document lipseşte orice menţiune legată de Aeroportul Băneasa.
Omisiunea a fost sesizată de Radu Merica, preşedintele Aircraft Owner and Pilot Association of Romania şi fost preşedinte CA al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).
„O întrebare se referă la aeroportul Băneasa. Aeroportul Bucureşti – Băneasa, la anul 2020, nu mai e pe hartă. L-am ucis între timp? Să ştim de pe acum, pentru că acolo e şi Romaero, sunt şi investiţii în curs”, a afirmat în cadrul reuniunii Radu Merica.
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a precizat în replică faptul că va cere explicaţii consultantului AECOM privind neincluderea aeroportului Băneasa în Master Plan.
Prezent la eveniment, Valentin Iordache, director de comunicare şi relaţii publice la CNAB, companie care administrează aeroporturile din Otopeni şi Băneasa, a afirmat că este convins că în legătură cu aeroportul Băneasa va fi operată în curând o rectificare, mai ales că că Master Planul include “şi alte informaţii eronate”.
Aerogara Băneasa – Aurel Vlaicu deserveşte în prezent zboruri de aviaţie uşoară, utilitară, de şcoală sau umanitare, după ce, în 2012, cursele low cost pe care le opera au fost transferate pe Otopeni.
“Chestiunea legată de Băneasa nu o înţeleg. Am mai văzut odată Băneasa scoasă de la lista cu Schengen în guvern şi era să întorc masa pe dos. Dacă mai văd o dată aici, o să vreau scris să-mi explicaţi de ce. Cineva se tot luptă cu Băneasa asta. La noi pe Dâmboviţa este normal, tot ar face unul o casă în mijlocul pistei”, a mai spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
Ministrul Transporturilor a adăugat că orice capitală “adevărată” în Europa are minim două aeroporturi.
“Fiţi siguri că şi Bucureştiul o să aibă şi Otopeni, şi Băneasa. Eventual, în timp, dacă am fi extrem de serioşi şi de harnici, atunci Bucureştiului îi trebuie un aeroport mare, în altă parte decât în Băneasa sau Otopeni. Până când va fi acest lucru posibil va mai trece puţin timp”, a mai spus Rus.
Ideea construcţiei unui nou aeroport care să deservească Bucureştiul datează de mai mulţi ani, fără ca autorităţile să înceapă un astfel de proiect. Una dintre locaţiile vehiculate era Adunaţii Copăceni, în judeţul Giurgiu.
Master Planul General de Transport este un document strategic care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi până în 2030 şi necesar pentru atragerea fondurilor europene în sectorul de profil în intervalul 2014-2020.
Compania americană AECOM este consultantul statului român pentru realizarea documentului, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.
Potrivit documentului, sectorul aerian are nevoie de o finanţare totală de 599 milioane euro până în 2030, din care sursele disponibile totalizează 461 milioane euro, adică aproape 77% din necesar.