Creșterea economică din România este una nesustenabilă, pentru că nu se vede în buzunarele populației, a declarat joi, în nume personal, Adrian Vasilescu, consilier Strategie la BNR, prezent la evenimentul ”Banking 365 – Banca Viitorului”.
Prezent la aceeași reuniune, Valentin Lazea, economist-șef al BNR, a exprimat nemulțumirea că România stimulează consumul în loc să stimuleze investițiile.
Vasilescu: Navigăm într-un ocean de riscuri
”O să vă dau un exemplu despre ce înseamnă discursul public după ureche. Se dorește trecerea Legii Băncii Naționale prin Parlament care să abroge un articol, pentru ca Banca Națională, zic inițiatorii, să nu mai manipuleze LIBOR-ul. Păi, dacă Banca Națională este atât de tare încât să manipuleze LIBOR-ul, atunci să lăsăm acea prevedere, să nu luăm acest drept instituției…
Riscul major este că această lege nu există, de fapt. Dezbaterea publică a eșuat pentru a fost întoarsă pe toate părțile și s-a spus că Banca Națională ar fi deasupra Guvernului, Parlamentului, deasupra cerului. Nu este vorba decât despre faptul că Banca Națională a lansat avertismente, dar Legea Marii Prudențe ar veni să oblige Parlamentul, Guvernul, ASF, ca atunci când primesc sesizări să nu le arunce la coș, ca în 2007, și să le ia considerare.
La ora actuală, 27 de țări din Uniunea Europeană au această lege, iar noi nu o avem pentru că în dezbaterea publică adevărul a fost învins: România are o creștere economică nesustenabilă, pentru că nu se vede în buzunarele noastre”, a spus, potrivit Agerpres, Adrian Vasilescu.
Adrian Vasilescu a susținut: ”Realitatea este că navigăm într-un ocean de riscuri și este important ca aceste riscuri să le măsurăm. Acolo unde este apa mai mare să punem geamanduri și să fim atenți acolo unde se produc seismele cele mai mari.
Cu riscurile nu ne putem juca. Noi nu suntem țară emergentă. Șansa noastră este Uniunea Europeană, chiar dacă vorbim despre scheme rigide. Guvernatorul Băncii Naționale a atenționat, încă din 2007, clasa politică, spunând: Nu mai trageți de economie, că se rupe…. Atunci udam grădina, deși afară ploua torențial… Creștea deficitul de curent, atunci ajungând până la minus 13,4%. Avertismentul Băncii Naționale parcă nici n-a fost auzit și iată că totul s-a rupt.
Asta se întâmplă când dezmățul e prea mare. Toți întreabă cum Banca Națională nu știa că vine criza? Banca Națională nu poate ieși în public să strige: Fugiți!. O meteahnă a discursului în spațiul public este aceea că nici măcar cei care afirmă niște lucruri nu citesc documentele pe care le critică”.
Lazea: Suntem sincroni cu Europa, dar mai mult la lucruri rele
Investițiile în Europa sunt pe un trend de reducere, iar în acest context România este ”șef de filă” la stimularea consumului, în loc să încurajeze investițiile, afirmă Valentin Lazea.
”Investițiile în Europa, inclusiv în România, sunt pe un trend de reducere. România este șef de filă pe stimularea consumului, în loc să încurajeze investițiile. Ar putea, teoretic, în România și în Europa, să vină bursa care să ofere surse de finanțare pentru investiții.
Soluția pentru România este schimbarea Bursei de Valori ca mijloc de finanțare. Numai că pentru asta este nevoie de un shift cultural, de o schimbare. Firmele trebuie să devină transparente pentru toată lumea, lucru care în România necesită multă schimbare culturală, la fel și în Europa.
Noi suntem sincroni cu Europa, dar mai mult la lucrurile rele. Nici Europa nu prea face ce ar trebui să facă, la fel ca și România. România stă încă bine pe segmentul macro-economic și mai puțin pe tema reformelor structurale. La momentul 2015, dintre cele 24 de economii emergente, România stă cel mai bine, dar cu ce se întâmplă acum nu o să mai stăm bine.
Pe de altă parte, România este a 17-a țară, în ceea ce privește reformele structurale, deși am urcat acolo de pe locul 20, în ultimul an”, a explicat Valentin Lazea.
Potrivit oficialului BNR, clasa politică din România a ales să fie exuberantă într-o perioadă de vremuri tulburi, pentru a răspunde mai degrabă așteptărilor publicului.
”Când vremurile se anunță tulburi și în lume se prezic furtuni, o țară trebuie să aleagă între a fi exuberantă sau a fi moderată. La noi, alegem exuberanța și nu putem acuza clasa politică de acest lucru.
Clasa politică vrea să fie exuberantă, pentru că astea sunt așteptările publicului. Noi, ca societate, trebuie să ne hotărâm dacă în vremurile de furtună ne strângem provizii pentru vremuri grele sau vrem să fim extravaganți”, a spus Valentin Lazea.
Oxygen Events organizează, joi, cu sprijinul Asociației Române a Băncilor (ARB) și Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), o nouă ediție a Summitului Bancar: ‘Banking 365 — Banca Viitorului’.
În cadrul evenimentului se discută pe marginea ultimelor informații macroeconomice, a limitelor și măsurilor de aplicare a Legii dării în plată, precum și despre strategiile de abordare a politicii de economisire/creditare, creșterea încrederii în serviciile oferite de bănci și tendințe de digitalizare a băncilor.
Un răspuns
1.In economia „din Romania” exista o crestere economica, dar numai a intreprinderilor straine, care evident ca nu se regaseste in buzunarele celor 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie si nici a bugetarilor de rind cu 20 – 30 la suta in plus.Noi muncim pentru straini, pina la reconstructia economica si industriala a tarii!
Ce crestere economica sa poata exista la regiile si intreprinderile de stat falimentare, capusate de catre politici si clientela lor?
2.Pe aceasta baza de esec si stagnare economica nationala, clasa politica risipeste putinii bani storsi de pe antreprenori, pe motive electorale cind analistii europeni vorbesc de „100 de zile de haos economic”, daca pe 23 a lunii, se va repeta urmare a Brexitului,”joia neagra” care a condus la criza din 1929.
Rupte de realitatile economice si financiare nationale si mondiale, clasa politica si parlamentul voteaza legi si masuri financiare de parca s-ar fi proclamat succesul deceniului economic 2005 – 2015 pentru UE si integrarea in Uniune a Rusiei!
3.Lipsa a 5 milioane de locuri de munca dupa 1989, disparitia economiei si industriei nationale cu efectul emigrarii unui sfert din populatia tarii, disparitia investitorilor straini, preluarea de catre straini a utilitatilor si resurselor naturale care le sustin, accelerarea preluarii de catre straini a zonei comerciale, cumpararea pamintului agricol de catre straini, datoria externa catre 97 de miliarde de Euro, deficit anual al balantei externe, etc. sint igredientele unei apropiate catastrofe economice nationale – asigurata de inconstienta si iresponsabilitatea clasei politice.Vocile autorizate ale specialistilor in economie si ale celor de la B.N.R. ramin strigate in pustiu, pe care refuza sa le inteleaga si asume clasa politica…