Impunerea taxei pe activele bancare ar putea pune în pericol întreaga economie, pentru că acţionarii străini ai băncilor ar putea să nu mai contribuie, la nevoie, cu capital suplimentar, așa cum au făcut-o în timpul crizei, potrivit lui Adrian Vasilescu, consultantul guvernatoruluiBăncii Naționale a României (BNR).
„4 miliarde de euro au fost aduse în timpul crizei de afară în România, în timp ce şi guvernele şi opinia publică ţipau că băncile scot bani din ţară şi îi duc afară. 4 miliarde de euro au adus acţionarii de afară să sprijine băncile de aici”, a declarat Adrian Vasilescu, la Digi24.
„Băncile din România au avut multe situaţii în timpul crizei când au fost foarte tare lovite. Când indicatorul de solvabilitate scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei, bine, în timpul crizei de foarte multe ori acest indicator de solvabilitate a scăzut în foarte multe ţări, şi în America, şi în Marea Britanie, şi în foarte multe ţări dezvoltate. Când au fost în pericol că indicatorii de solvabilitate în anumite bănci scad, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani în buget şi cu aceşti bani au salvat băncile. De ce au făcut asta? Pentru că dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil o ia la vale toată economia după bănci”, a precizat consilierul guvernatorului BNR.
„În România, nici măcar un leu nu s-a luat din buzunarul cuiva, adus în buget, ca să salveze o bancă. De câte ori băncile au fost în pericol, BNR a avut un singur mod de a lucra: a chemat acţionariatul băncii respective, de unde este el, de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam, i-a chemat aici şi le-a spus: «Iată, nivelul de solvabilitate scade, trebuie să aduceţi capital». Şi fără nicio excepţie, au adus capital.
Nu este probabil, însă, ca băncile străine să mai fie la fel de disponibile să contribuie cu capital prospăt dacă filialelor lor din România li se taxează activele, fără măcar să fie avertizate.
„Regula noastră este că orice guvern ar fi, BNR trebuie să colaboreze cu el. Şi, când poate să apară un act normativ, cum este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului de la sfârşitul anului trecut, care a pus băncile într-o reală dificultate, Banca Naţională are în primul rând datoria, înainte de a avea dreptul, are datoria, atunci când apare un riscă, să-l semnaleze. Şi din 1990 nu a fost an în care să nu apară riscuri majore pentru sistemul bancar şi ca Banca Naţională să tacă. Întotdeauna vocile de la Banca Naţională şi în primul rând vocea guvernatorului au rostit răspicat ce riscuri apar la orizont, ce pericole sunt şi cum pot fi rezolvate lucrurile”, a arătat el.
Ordonanța „nu ajută la” ROBOR
Adrian Vasilescu a evitat să facă o legătură între lipsa bugetului pentru acest an şi ordonanţa Guvernului. „Ar fi o speculaţie. Nu am nicio certitudine şi nicio posibilitate de a face calcule, deci nu pot avansa o idee în acest sens”, a răspuns oficialul băncii centrale.
„Ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul ales, adică în funcţie de ROBOR peste 2%, de-asta eu spun că această taxă este una pe inflaţie”, a adăugat consilierul de la BNR.
Reprezentantul BNR a arătat că nu sunt corecte afirmaţiile potrivit cărora ROBOR scade în urma ordonanţei. „Niciun fel de act normativ nu poate avea o asemenea viteză de reacţie. Aşa ceva este imposibil. (…) ROBOR scade într-adevăr, dar nu din ziua când s-a dat ordonanţa, ci din septembrie”, a explicat Adrian Vasilescu.
Adrian Vasilescu a admis că este posibil ca băncile să îşi crească marja proprie, odată cu scăderea ROBOR, astfel încât ratele pentru cetăţeni să fie în final mai mari.
„Vom trăi şi vom vedea. Ce vor face băncile nu ştiu, dar, indiferent de ce vor face băncile, Banca Naţională nu are drept de intervenţie. Repet ce am mai spus de multe ori: BNR nu este un minister al băncilor, băncile nu sunt subordonante Băncii Naţionale, BNR nu este decât un arbitru care intervine pe piaţă cu legea în mână şi spune „stop, aţi încălcat legea”. Dar atâta timp cât băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are BNR de a-i spune băncii cum să-şi facă operaţiunile şi cum să-şi închege profitul”, a mai arătat oficialul BNR.
Urmărește-ne pe Google News
