Scandalurile din anii trecuţi legate de facultăţile private şi anunţarea recentă a închiderii a 135 de programe de studiu (cu interdicţie de organizare a admiterii), majoritatea din sistemul particular, a făcut ca şi anul acesta să se păstreze concurenţa pe locurile de la stat, fie ele şi cu taxă. În fond, este mai sigur să plăteşti un loc la stat, chiar dacă este mai scump, decât la o facultate particulară.
Cei mai mulţi competitori pe un loc s-au înscris la specializarea Limbi Moderne Aplicate (LMA), din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti – 85 de persoane pe un loc. Raportul nu este o surpriză – anul trecut au candidat 92 de persoane pentru un loc, iar în 2012, 70 de persoane.
La acelaşi departament, dar din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Cluj, sunt mai puţin concurenţi decât locuri – 103 tineri înscrişi pentru 50 de locuri bugetate şi 120, cu taxă.
Pe site-ul instituţiei, instituţia se prezintă: „Specializarea LMA formează şi dezvoltă competenţe de nivel superior în : traducere generală şi specializată, terminologie, comunicare profesională multilingvă, mediere lingvistică şi culturală, informatică aplicată şi multimedia, editare şi revizie de text, economie, contabilitate, marketing, management, drept, relaţii publice, relaţii economice internaţionale. Stagiile practice sunt obligatorii şi se efectuează în companii partenere care recrutează pe baza competenţelor specifice LMA”.
Profesorul Mihaela Toader, coordonatorul departamentului LMA din UBB, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că au fost solicitate mai puţine locuri pentru noul an universitar, dar s-a aprobat structura veche.
Lucrul bun care se constată este calitatea ridicată a candidaţilor de anul acesta, declară Mihaela Toader.
Diferenţa dintre departamentul clujean şi cel de la Bucureşti poate veni şi din sistemul de admitere diferit practicat de cele două instituţii, mai lejer în Capitală. La LMA din Universitatea Bucureşti (UB) se susţine un examen scris, la o singură limbă străină din cele două alese. La Cluj se dă un test ce conţine şi o componentă orală, la ambele limbi străine selectate de candidaţi. „Pregătim traducători şi interpreţi, aşa încât este esenţial să verificăm compatibilitatea cu aceste profesii”, a explicat coordonatorul de la UBB.
Indiferent ce universitate vor alege, absolvenţii acestor studii au şanse foarte mari de angajare după terminarea facultăţii.
Potrivit Mihaelei Toader, majoritatea absolvenţilor de la Cluj au ajuns în instituţii europene şi multinaţionale.
Departamentul de la Cluj este primul de acest gen din Europa de Est şi Centrală (a fost înfiinţat în 1991), cel de la Bucureşti a apărut 10 ani mai târziu.
Facultăţile de medicină
La facultăţile de medicină, concurenţa a fost de 3-4 candidaţi pe un loc, în general mai mare la stomatologie.
UMF „Carol Davila” din Bucureşti a scos anul acesta la concurs 930 de locuri finanţate de la buget şi 520 de locuri disponibile la taxă, pentru care au candidat 3.802 de tineri.
La Facultatea de Medicină au fost 4,5 candidaţi pe un loc finanţat de la buget, în timp ce pentru Facultatea de Medicină Dentară există un număr de 3,9 candidaţi pe un loc la buget, potrivit UMF.
La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi au fost disponibile 701 de locuri finanţate de la buget, dar şi 590 de locuri cu taxă, pentru care s-au înscris 1.900 de tineri, cu 300 mai mulţi decât anul trecut. Concurenţa cea mai ridicată, tot la tehnică dentară.
La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca s-au înscris 2.100 de candidaţi pe cele 864 de locuri. Cea mai mare concurenţă, de patru pe un loc, la specializarea Tehnică Dentară de la Facultatea de Medicină Dentară.
Şi la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cea mai mare concurenţă a fost tot la Facultatea de Medicină, unde şi-au depus dosarele peste 1.100 de tineri, concurenţa fiind de 10 persoane pe un loc.
Politehnică Bucureşti – facultăţi cu mai multe locuri decât concurenţi
La Universitatea Politehnică Bucureşti, cea mai mare concurenţă se înregistrează la Inginerie Medicală, 891 persoane pentru 123 de locuri de la buget şi 50 cu taxă. Anul trecut, pe acelaşi număr de locuri candidau doar 600 de tineri.
La Automatică s-au păstrat, cu aproximaţie, şi numărul de locuri şi concurenţa – 500 de locuri de la buget şi 150 cu plată, şi 1.100 de candidaţi.
ASE Bucureşti
Cea mai mare concurenţă pentru admiterea la Academnia de Ştiinţe Economice (ASE) din Capitală se înregistrează la Facultatea de Cibernetică, domeniul Informatică economică, unde sunt 7,47 candidaţi pe loc.
În topul concurenţei la ASE Bucureşti, pe locul 2 este tot un domeniu de studii de la Facultatea de Cibernetică – Cibernetică economică, la care sunt 6,56 candidaţi pe loc.
La facultăţile de economie se observă cel mai bine schimbările produse de anii de criză şi de diminuarea ratei de promovare a bacalaureatului.
În 2007, anul de dinaintea izbucnirii crizei financiare, la ASE Bucureşti nu exista nicio specializare cu o concurenţă sub 10 persoane pe loc. Cea mai căutată, în acel an, dar şi în perioada anterioară – Facultatea de Marketing, cu 20,10 candidati/loc. Anul acesta, sunt doar 3 candidaţi pe loc.
Angajaţii din marketing au fost printre primii loviţi de criză, dar acum se observă o intensificare a recrutărilor.
O situaţie similară apare şi la facultăţile de administraţie şi afaceri din toată ţara. Cea din Universitatea Bucureşti înregistra în 2007 o concurenţă de 40 de candidaţi/loc, de aproape 10 ori mai mare decât cea de anul acesta – 4,39 persoane pe un loc.
Media pe ASE este sub 4 concurenţi pe loc, iar la programele în limba engleză nu se vor ocupa toate locurile, pentru că tinerii care stăpânesc foarte bine limbile străine aleg facultăţile de limbi străini.
„Dezechilibre la nivel regional”
Facultăţile de limbi străine oferă perspective de angajare numeroase şi sunt şi bine plătite, şi la nivelul debutanţilor, mai ales dacă este vorba de limbi exotice.
Potrivit expertului în resurse umane Dragoş Gheban, de la portalul de cariere www.hipo.ro, cele mai multe poziţii scoase la concurs de către firmele de top sunt cele din zona de relaţii şi suport clienţi străini, unde sunt necesare două limbi străine.
Cei mai căutaţi absolvenţi, a explicat pentru cursdeguvernare Dragoş Gheban, sunt IT-iştii şi inginerii. Cu observaţia că nu este vorba de cele mai multe poziţii scoape pe piaţa muncii, ci de posturi care stau cel mai mult la oferte, deoarece se ocupă greu. Există un deficit de IT-işti şi anumiţi ingineri.
În cazul inginerilor, dificultatea recrutării este explicată şi prin lipsa specializărilor căutate, calitatea pregătirii profesionale a candidaţilor, dar nu numai.
„Se observă dezechilibre la nivel regional”, explică Dragoş Gheban. „De aceea, Catalyst a decis organizarea târgului de joburi Angajatori de Top nu doar în Capitală, ci şi la Timişoara, unde există o industrie auto foarte dezvoltată „, a declarat expertul de la www.hipo.ro.
La Iaşi, sunt foarte căutaţi cei din ITC şi outsourcing, în Bucureşti se recrutează absolvenţi de învăţământ superior din toate domeniile, mai puţin zona de producţie.
Universitatea Bucureşti – la Jurnalism, 9 candidaţi pe un loc
La Universitatea Bucureşti, la cele 19 facultăţi sunt scoase la concurs 4.400 de locuri la buget şi 4.000 de locuri cu taxă.
Competiţia este mai mare la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării – 9,14 candidaţi pe loc, o profesie ce atrage încă, în pofida probelemelor pe care mass-media le au de mai mulţi ani.
La Facultatea de Geografie – 8,66 candidaţi pe loc, cele mai căutate specializări fiind Planificare teritorială (11,27 candidaţi pe loc) şi Hidrologie şi Meteorologie (11,22 candidaţi pe loc), urmate de Geografia turismului (10,72 pe loc), Cartografie (10,6 pe loc) şi Geografie (9,03 pe loc).
La Facultatea de Drept, concurenţa este de 4,65 candidați/loc.
