Un număr de 30 de universități românești au vizibilitate internațională și toate cele 30 sunt instituții de stat, conform Metarankingului Universitar 2019, realizat de o echipă a Asociției Ad Astra, formată din cercetători români din țară și străinătate.
Primele trei poziții din clasament sunt neschimbate, de patru ani de când se realizează analiza:
- Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB)
- Universitatea din București
- Universitatea Politehnica din București.
Asociația remarcă, de asemenea, evoluția foarte bună a instituției plasate pe locul 4, Universitatea de Vest Timișoara.
Acest metaranking identifică universitățile autohtone cu vizibilitate internațională în clasamentele majore realizate în fiecare an, adică ce universități românești sunt prezente în cel puțin un clasament internațional luat în considerare în analiza Ad Astra.
Metarankingul calculează impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut
în metaranking) și poate fi utilizat de guvernanți pentru fundamnetare unor politici privind învățământul universitar și cercetarea.
Comunicatul Ad Astra, în care sunt prezentate concluziile analizei de anul acesta, conține și câteva recomandări adresate ministerelor de specialitate:
- Organizarea universităților românești în locale, regionale și naționale, în funcție de (a) misiunea asumată, (b) de mărime (coroborată cu potențialul zonei de a crea demersuri metropolitane) și (c) de performanța în rankingurile internaționale.
- Elaborarea de politici publice și metodologii specifice de finanțare de susținere a universităților pe categoriile menționate mai sus. De asemenea, este necesară o regândire a legislației, care să favorizeze implementarea categoriilor menționate mai sus. Spre exemplu, universitățile naționale au nevoie de eficientizarea procesului de angajare (ex. head hunting), de susținerea cercetării prin filă de buget și de simplificarea derulării activităților administrative pe granturi, iar cele locale/regionale de clarificarea mecanismelor prin care pot fi susținute mai bine și de autoritățile locale.
- Universitățile românești de top, atrăgând mulți studenți, au ulterior probleme majore în a atinge indicatorii academici legați de activitatea de predare. Spre exemplu, îmbunătățirea raportului profesori/studenți nu se poate face la universitățile competitive, care atrag mulți studenți, decât prin creșterea finanțării prin care sa fie angajate cadrele didactice/de cercetare necesare. Neînțelegerea acestui lucru penalizează universitățile competitive și poate favoriza în rankinguri universitățile neperformante care pierd masiv studenți.
- Universitățile românești pot fi afectate negativ de acțiunile factorilor politici. Spre exemplu, interzicerea evaluatorilor externi în proiectele de cercetare din țară și acțiunile administrative care afectează competitivitatea academică (ex. tăierea locurilor bugetate la masterat/doctorat la marile universități din țară) au generat ample critici la nivel internațional, care apoi au putut influența prestigiul în anchetele de specialitatea utilizate în rankingurile internaționale ale universităților. În consecință, factorul politic trebuie să acționeze în concordanță cu cele mai bune practici ale mediului academic european/internațional.
Autorii studiului:
- Daniel David (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB)
- Ovidiu Andronesi (Universitatea Harvard)
- Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din ClujNapoca)
- Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov)
- Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA)
- Silviu Matu (UBB)
- Adrian Miroiu (SNSPA)
- Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București).
