Activitatea ANAF și indicatorii de performanță ai inspectorilor săi au fost puternic afectați de pandemia COVID-19, reiese din cel mai recent raport al instituției, aferent trimestrului al doilea din 2020.
Efectele unor decizii guvernamentale precum amânarea termenelor limită pentru plata unor obligații fiscale, precum și suspendarea controalelor și popririlor se regăsesc în evoluția arieratelor înregistrate de bugetul general consolidat în această perioadă.
În primul semestru, spre exemplu, datoriile cetățenilor și ale companiilor față de cele patru bugete ale statului au consemnat o creștere de 40,8%, cel mai afectat buget fiind cel al asigurărilor sociale de stat (pensii), unde sumele rămase de recuperat au fost cu 62,8% mai mare decât în 2019.
Situația nu pare a se fi îmbunătățit nici în lunile ce au urmat, dacă ne raportăm la cele mai recente date comunicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Astfel, la sfârșitul lunii octombrie, efectele crizei COVID-19 asupra veniturilor bugetare erau estimate la 16,3 miliarde de lei, sumă ce reprezintă scăderea colectării pe fondul declinului activității economice precum și amânarea plății unor obligații fiscale de către mediul de afaceri.
Și scăderea consumului a afectat activitatea ANAF. În trimestrul al doilea, veniturile totale din TVA colectate au fost cu 12,1% mai reduse decât în T2 din 2019, în contextul în care rambursările de TVA au fost cu 4,5% mai mici.
Antifrauda, aproape suspendată în pandemie
Numărul verificărilor efectuate în trimestrul al doilea, cel mai afectat de restricțiile pentru prevenirea răspândirii pandemiei, au înregistrat o scădere de 26,5%, obligațiile fiscale stabilite în urma acestor controale înregistrând la rândul lor o scădere de circa 20,7%, la 0,9 miliarde de lei, față de 1,2 miliarde de lei în trimestrul al doilea din 2019.
Numărul amenzilor, precum și valoarea acestora s-a înjumătățit. Numărul sesizărilor penale a scăzut cu 58%, iar cel al prejudiciilor s-a situat la circa un sfert din valoarea de anul trecut, respectiv 123,9 milioane de lei.
După cum era de așteptat, activitatea antifraudei fiscale a cunoscut cel mai abrupt declin în această perioadă. Numărul controalelor efectuate în trimestrul al doilea a fost de circa 2.100, față de aproape 17 mii în aceeași perioadă din 2019. Amenzile au însumat 6,7 milioane de lei, mai puțin de un sfert față de cele din anul anterior.
Ca urmare a blocării activității economice și a închiderii granițelor, activitatea vamală a avut la rândul său de suferit, reducându-se la aproape jumătate față de nivelul din 2019, mai reiese din rapoartele ANAF.
Indicatorii de performanță
În ceea ce privește evoluția indicatorilor de performanță, pentru activitatea de inspeciție fiscală se constată o creștere a numărului de verifică la contribuabilii persoane juridice. Astfel, un inspector a verificat în medie 2,28 de companii, față de 2,12 în urmă cu un an. Pe de altă parte, sumele stabilite suplimentar pe un inspector, urmare inspecţiilor fiscale la contribuabili persoane juridice, au consemnat o scădere de 13%, la 460.600 de lei.
Inspecțiile fiscale efectuate la contribuabilii persoane fizice au scăzut atât ca număr, cât și ca sume, cele din urme fiind la jumătate față de 2019.
În ceea ce privește activitate de antifraudă fiscală, ponderea valorii actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de un milion de lei în total valoare prejudiciu aferent actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală a consemnat o ușoară creștere, la 93,2%.
În cazul activității vamale se observă un avans semnificativ al indicatorului ”eficienţa profilului de risc privind subevaluarea mărfurilor la momentul vămuirii”, care a urcat la 70,4%, față de 45,3% în 2019.
Datoriile acumulate de mediul de afaceri ca urmare a crizei sanitare la bugetele statului se regăsesc și în indicatorii de performanță ai angajaților ANAF. Costul colectării a consemnat o creștere de 16,6% în primul semestru din 2020. Astfel, pentru a colecta un milion de lei venituri bugetare, ANAF a cheltuit 11.980 de lei anul acesta, față de 10.274 în 2019.
Încasările realizate în urma popririlor au fost, de asemenea, semnificativ mai reduse. Valoarea creanțelor recuperate după comunicarea de somații, popriri sau valorificări de bunuri sechestrate a fost în trimestrul al doilea de de 835,1 milioane de lei, față de 2,6 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2019.
