Echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului UE au confirmat marți existența acordului privind numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO).
Demersul de marți fost o simplă formalitate, după ce candidata din România a obținut săptămâna trecută și votul COREPER (forul de reprezentare al Guvernelor UE prin ambasadori, unde a primit 17 voturi din 22) pentru a deveni primul șef al EPPO.
„În această seară s-a mai îndeplinit o formalitate pentru numirea doamnei Kovesi în funcția de procuror șef european.
Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii European s-au întâlnit în această seară și au constatat formal că cele două instituții au aceeași poziție în privința numirii procurorului șef european, adică aceea că doamna Kovesi este candidatul ambelor instituții.
Decizia trebuie ratificată acum separat la nivel politic în Consiliu și în Parlament. Acest lucru se va face rapid și se va face cu largă majoritate.
În Parlament se poate da un vot în plen sau poate fi o decizie a Conferinței Liderilor Grupurilor Parlamentare. Ședința din această seară a durat doar 20 de minute și a fost o pură formalitate. Toți pașii de acum încolo sunt pure formalități”, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, pe Facebook.
Ce urmează:
Acordul asupra numirii Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef trebuie formalizat de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene (la nivel de miniștri).
Președintele Parlamentului European așteaptă o scrisoare de la Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene care să anunțe că au fost condițiile necesare pentru o numire „de comun acord”, așa cum prevede procedura.
Anunțul că s-a căzut la un acord comun pentru numirea Laurei Codruța Kovesi ca procuror-șef european se va face în sesiunea plenară a Parlamentului European din 21 octombrie.
Fosta șefă a DNA va ajunge fi așadar primul procuror-șef al EPPO, în pofida opoziției înverșunate a guvernului PSD – ALDE.
EPPO va deveni operațional anul viitor
Parchetul European va fi o instituție independentă și descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.
Instituția va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii într-o abordare unificată, eficientă și continuă.
Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde euro în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.
Parchetul UE își preia atribuțiile până la finalul anului 2020.
