Parlamentul României a aprobat proiectului de lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu reactoarele nucleare de la Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și proiectul unităților 3 și 4, potrivit unui comunicat transmis de Nuclearelectrica Bursei de Valori București.
În octombrie 2020, România și Statele Unite au parafat Acordul Interguvernamental privind cooperarea în domeniul industriei nucleare civile, Acordul care a fost ulterior notificat și avizat de Comisia Europeană.
Ratificarea Acordului cu SUA privind reactoarele nucleare reprezintă cadrul general de continuare și realizare a proiectelor nucleare strategice, transmit oficialii companiei, asumate de România în strategia energetică și în PNIESC, ca pilon al atingerii țintelor de decarbonizare, securității energetice și al tranziției eficiente către energie curată.
“Din prisma operatorului, timpul este o variabila importanta în realizarea proiectelor, scopul nostru fiind sa avem Unitatea 3 conectata la rețea în anul 2030, iar Unitatea 4 în anul 2031. Astfel, România se va alinia statelor care valorifică intens resursele interne pentru a asigura atât tranziția, cât și necesarul de consum la prețuri sustenabile având în vedere că, de exemplu, în baza studiilor internaționale, costul electricității rezultat din extinderea duratei de viață a unităților nucleare este cel mai mic dintre toate sursele, iar cel aferent proiectelor nucleare noi este considerat competitiv. Așadar, proiectele nucleare vin cu dublu avantaj: costuri competitive și zero emisii de CO2”, a comentat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.
Realizarea proiectului de retehnologizare a unității 1 și a unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă reprezintă o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor de CO2, dublând astfel, după anul 2031, cantitatea de CO2 evitată prin operarea unităților nucleare de la 10.000.000 tone CO2/an, în prezent, la 20.000.000 tone CO2/an.
De asemenea, cele două proiecte nucleare vor contribui la dezvoltarea lanțului intern de aprovizionare, vor genera suplimentar pana la 9.000 de locuri de muncă, vor stimula cercetarea, inovația și dezvoltarea în industria nucleară, cu efect de creștere exponențială macro-economică și vor determina retenția specialiștilor înalt calificați.
