Miniștrii UE au așezat „actorii non-statali”, cum ar fi ONG-urile, pe același palier cu Rusia și Belarus în ceea ce privește cauza unor niveluri crescute de migrație, transmite Euractiv. Reprezentanții statelor membre pe lângă UE au agreat miercuri, după trei ani de negocieri și dispute, un nou regulament de gestionare a crizelor migrației.
Regulamentul privind gestionarea situațiilor de criză a migrației identifică „actorii nestatali” și țările terțe, cum ar fi Rusia și Belarus, drept cauze potențiale ale procesului cunoscut sub numele de „instrumentalizare a migrației”, un model în care statele din afara UE încurajează și să faciliteze migrația pentru a „destabiliza Uniunea și statele membre”.
Noul regulament este menit să organizeze un răspuns european unitar în caz de aflux masiv de migranţi într-o ţară a UE, după cum s-a întâmplat în perioada 2015-2016.
Acordul de miercuri trebuie aprobat și de Parlamentul European.
Dispută depășită Berlin – Roma
Un compromis a fost elaborat în timpul reuniunii miniştrilor de interne de la sfârşitul lui septembrie, pentru a obţine susținerea Berlinului, însă Italia a fost cea care a blocat în prima zi a reuniunii JAI aprobarea.
Obiecţiile sale vizau rolul ONG-urilor care salvează migranţi, potrivit unor surse diplomatice, Roma reproşându-i Berlinului că finanţează ONG-uri de salvare în Marea Mediterană, dintre care unele operează sub pavilion german.
Şefa guvernului italian Giorgia Meloni ceruse săptămâna trecută ca aceste ONG-uri să debarce migranţi în ţările sub ale căror pavilioane navighează. Compromisul adoptat miercuri a primit în final sprijinul şi al Italiei, şi al Germaniei.
Ce se întâmplă în situație de criză
Regulamentul adoptat miercuri prevede, în cazul unui aflux „masiv” şi „excepţional” de migranţi, aplicarea unui regim de derogare mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.
(Citește și: ”Consiliu JAI crucial pe migrație: reglementarea măsuri de criză – statele vor putea închide migranții 40 de săptămâni, perioadă în care trebuie să proceseze cererile de azil”)
El prelungeşte durata posibilă de detenţie a unui migrant la frontierele externe ale UE până la 40 de săptămâni şi permite proceduri de examinare mai rapide şi simplificate a cererilor de azil pentru un număr mai mare de expulzaţi (toţi cei care vin din ţări a căror rată de recunoaştere, adică rata de răspuns pozitiv la cererile de azil, este sub 75%), pentru a-i putea expulza mai uşor.
El prevede de asemenea o declanşare rapidă a unor mecanisme de solidaritate faţă de un stat membru ce se confruntă cu acest aflux, în special sub forma relocărilor de solicitanţi de azil sau a unei contribuţii financiare.
Polonia și Ungaria se opun în continuare cotei de relocare a migranților
În timpul votului de miercuri, Austria, Slovacia şi Republica Cehă s-au abţinut, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unei surse diplomatice.
„Cerem Bruxellesului să pună imediat capăt acestei politici a migraţiei, cotelor de reinstalare obligatorii (…). Presiunea în creştere a migraţiei asupra Europei Centrale este în totalitate imputabilă Bruxellesului”, care „susţine modelul economic al traficanţilor” de migranţi, a spus ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto.
***
