Preşedintele Viktor Ianukovici şi opoziţia au semnat vineri un acord după o zi şi o noapte de eforturi diplomatice din partea a trei miniştri de Externe europeni – ai Franţei, Germaniei şi Poloniei – şi după ce Uniunea Europeană a anunţat sancţiuni pentru toţi cei care „au mâinile mânjite cu sângele” protestatarilor.
La scurt timp după semnarea acordului, Parlamentul a amendat Codul penal, cu 310 voturi „pentru”, ceea ce deschide calea eliberării fostului premier Iulia Timoşenko. Pentru a produce efecte, amendamentul trebuie aprobat de Viktor Ianukovici. Modificarea prevede inclusiv ştergerea condamnării din cazier, deci i-ar permite Iuliei Timoşenko să candideze la viitoarele alegeri.
În şedinţa Parlamentului de vineri, forul legislativ de la Kiev a mai votat, cu 371 voturi „pentru”, un decret pentru ajutor financiar acordat victimelor înregistrate pe Euromaidan, a aprobat prin vot- 322 „pentru”- suspendarea din funcţie a ministrului ucrainean de Interne şi a aprobat ăn unanimitate ( 386-0) revenirea la vechea Constituţie.
Ce prevede Acordul Putere-Opoziţie
Preşedintele Viktor Ianukovici a făcut, în jurul prânzului, o declaraţie în care anunţa alegeri anticipate, reîntoarcerea la Constituţia din 2004 şi formarea unui nou guvern.
„În aceste zile tragice, când Ucraina a suferit atâtea pierderi, când oameni de ambele părţi ale baricadei au murit, este responsabilitatea mea faţă de memoria celor care au fost ucişi să declar: nimic nu este mai important decât vieţile oamenilor. Şi nu există paşi pe care să nu îi putem face împreună pentru restabilirea păcii în Ucraina”, a spus preşedintele Ucrainei.
Acordul încheiat cu Opoziţia prevede:
- În următoarele 48 de ore, va fi adoptată şi va intra în vigoare o lege care va prevedea revenirea la Constituţia din 2004. Semnatarii susţin că intenţia lor este să formeze o coaliţie şi un guvern de uniune naţională în termen de 10 zile.
- O reformă constituţională, în care va exista un echilibru între preşedinte, guvern şi parlament, va începe acum şi se va finaliza până în septembrie 2014.
- Algerile prezidenţiale vor avea loc imediat după adoptarea Constituţiei, dar nu mai târziu de decembrie 2014. Va fi adoptată o nouă legislaţie electorală şi o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale, potrivit regulilor OSCE şi ale Comisiei de la Veneţia.
- Va avea loc o investigaţie asupra recentelor acte de violenţă, cu observatori din partea autorităţilor, opoziţiei şi a Consiliului European, adica a statelor membre ale UE.
- Autorităţile nu vor declara Stare de urgenţă. Autorităţile, dar şi opoziţia, se vor abţine de la folosirea forţei.
- Armele deţinute ilegal vor fi predate Ministerului de Interne.
Prevederile documentului arată totuşi o soluţie fragilă a crizei, anumite momente sunt amânate şi nu se ştie în ce măsură protestatarii vor avea răbdare sau dacă situaţia nu va degenera din nou.
Liderul opoziţiei, Arseni Iaţseniuk, a spus, citat de BBC, că mandatul actual al preşedintelui va fi înjumătăţit şi că alegeri prezidenţiale vor avea loc cândva între septembrie şi decembrie 2014.
Când se vorbeşte despre reforma constituţională se are în vedere o îngrădire a prerogativelor preşedintelui. Alegerile vor fi organizate după ce Constituţia va fi adoptată.
Starea de instabilitate va continua, susţin experţii, pentru că naţiunea ucraineană este divizată, electoratul este scindat pe o falie extrem de vizibilă, estul alege candidat pro-rus, vestul – unul pro-european. Instabilitatea va continua, dar va lua alte forme.
În urma anchetei privind evenimentele sângeroase din aceste zile se aşteaptă punerea sub acuzare a miniştrilor responsabili pentru escaladarea violenţelor, dat şi a comandanţilor unităţilor care au fost implicare în reprimarea manifestanţilor. Un lucru este însă cert, Armata nu va fi scoasă în stradă pentru a reprima eventuale alte proteste, dacă se vor respecta termenii acordului.
Documentul însă atrage atenţia opoziţiei, care trebuie să îşi controleze propria tabără şi să nu provoace violenţe şi riposte ale forţelor de menţinere a ordinii.
Cum s-a ajuns la acord: o zi şi o noapte de negocieri la Kiev, sancţiuni anunţate la Bruxelles
Elementele determinante în realizarea acestui acord au fost:
- perspectiva aplicării unor sancţiuni asupra apropiaţilor regimului de la Kiev, în special de natură economică
- efortul diplomatic depus de cei trei emisari ai Uniunii Europene
Uniunea Europeană a decis, joi, „introducerea de urgenţă a unor sancţiuni punctuale, inclusiv îngheţarea activelor şi anularea vizelor celor responsabili de violarea drepturilor omului, de violenţă şi folosirea excesivă a forţei”, se arăta în comunicatul oficial al Consiliului miniştrilor de externe emis joi seara.
Numele celor vizaţi de sancțiuni nu au fost comunicate şi nici un calendar al aplicării lor. Impunerea acestora depindea de evoluţia situaţiei de la Kiev.
Pe lângă oficialii ucraineni, sunt pasibili de sancţiuni şi membri ai opoziţiei, dacă ei se înscriu în categoria celor care au incitat la violenţele din ultima săptămână.
Este cazul liderul mișcării radicale „Pravîi sektor – Sectorul de dreapta”, Dmitri Iaroș, care a contestat armistiţiul convenit miercuri seara de preşedintele Ianukovici cu opoziţia.
Simpatizanţii săi au aprins scânteia ciocnirilor de joi, susţine presa internaţională, la care forţele de ordine au ripostat în modul el mai violent, astfel au rezultat 80 de morţi în ultimele zile.
Uniunea Europeană a luat deciziea impunerii de sancţiuni după săptămâni de ezitări şi presiuni ale partenerilor americani care au susţinut, încă de la intensificarea violenţelor, necesitatea aplicării de măsuri ferme.
Pe de altă parte, UE şi-a trimis emisarii la Kiev încă de joi dimineaţa. Miniştrii de externe francez, german şi polonez au petrecut cinci ore într-o primă întâlnire cu Viktor Ianukovici, în încercarea de a găsi o soluţie pentru dialog.
Ei au mers la întâlnirea cu liderii opoziţiei – începută în seara zilei de joi – cu mesajul că preşedintele Ucrainei este pentru organizarea de alegeri prezidenţiale şi legislative anticipate.
A fost un adevărat balet diplomatic la Kiev, diplomaţii europeni având runde de discuţii succesive cu cele două părţi. Acestea s-au terminat abia la ora 7.20 în dimineaţa zilei de vineri, iar informaţia făcută publică a fost că preşedintele Ianukovici este de acord să semneze un document convenit cu medierea celor trei miniştri. Numai că mai erau detalii de negociat cu opoziţia, iar aceasta trebuia să ia şi pulsul protestatarilor.
Atitudinea miniştrilor de externe german şi polonez rămaşi la Bruxelles şi vineri a fost una temperată.
Uniunea Europeană anunţa prin reprezentanţii de la Bruxelles că acordul este unul „temporar”, iar cei doi diplomaţi urmau să aibă o intâlnire cu liderii opoziţiei, dar şi cu reprezentanţi ai protestatarilor.
În drum spre această întâlnire, Radoslaw Sikorski a postat un nou mesaj pe Twitter, prin care făcea apel la calm. “Este un moment delicat pentru o înţelegere şi trebuie să ne amintim că niciodată nu obţii 100% printr-un compromis”, spunea el.
Câteva cuvinte care denotau şi frustrarea celui care simte că negocierile se blochează din dorinţa uneia dintre părţi să îşi maximizeze câştigurile, fără a ceda ceva de la ea.
În final, în prezenţa celor doi miniştri occidentali, acordul a fost semnat de către ambele părţi, atât de preşedinte, cât şi de către cei trei lideri moderaţi ai opoziţiei.
Un joc pe granița UE-EurAsia
Criza politică din Ucraina a ajuns să aibă mai mulţi actori, nu numai interni, ci şi internaţionali, preocupați să țină Ucraina în siajul Occidental, după ce președintele Ianukovici a refizat semnarea tratatului cu UE și a declanșat, astfel protestele și criza.
SUA – au fost hotărâte încă de la început şi au cerut sancţiuni pentru apropiaţii puterii, ca mijloc de influenţare a preşedintelui Viktor Ianukovici pentru un dialog real cu opoziţia. De altfel, Statele Unite au şi luat măsuri în acest sens, prima dată în ianuarie, apoi acum două zile, când au anulat vizele mai multor oficiali.
Conflictul din Ucraina pare să fi alimentat şi disputa americano-rusă. Preşedintele Barack Obama a avut un mesaj extrem de dur pentru omologul său de la Kremlin: chiar dacă Vladimir Putin nu pune mare preţ pe drepturile omului şi libertăţi, iar SUA se situează la polul opus, bătălia pe Ucraina nu mai este în logica războiului rece, nu trebuie să fie o confruntare între occident şi rusia pe sfere de influenţă. Ucrainenii trebuie să fie lăsaţi să îşi decidă singuri soarta şi direcţia geografică spre care vor să se îndrepte: spre vest sau spre est.
Uniunea Europeană – a ezitat atât de mult încât a suscitat frustrarea partenerilor americani. Varianta sancţiunilor era privită diferit în capitalele europene. În unele dintre ele, inclusiv în cea a cancelarului Angela Merkel, se prefera evitarea sancţiunilor pentru a nu aliena şi mai mult puterea de la Kiev şi a anula orice canal de dialog.
Violenţele din ultima săptămână au demonstrat însă că este vremea deciziilor şi, sub impuls american, europenii au luat decizia impunerii de sancţiuni, care se demonstrează că a şi funcţionat.
Rusia – A preferat mereu să susţină ideea neimplicării în politica internă a Ucrainei şi i-a criticat pe occidentali pentru că o făceau. Însă şi-a exprimat acest amestec nu prin declaraţii politice, ci prin promisiuni de noi tranşe din împrumutul care ajută Ucraina să facă faţă plăţii unor datorii mai vechi către instituţii financiare internaţionale.
Când Piaţa Independenţei din Kiev era în plin clocot, Moscova anunţa că va mai trimite două miliarde de dolari autorităţilor de la Kiev. Iar când vărsarea de sânge a căpătat proporţii şi violenţa forţelor de ordine s-a intensificat, Kremlinul vorbea despre o „tentativă de lovitură de stat a opoziţiei” şi cataloga drept „şantaj” sancţiunile occidentului. Acesta era acuzat că aplică un dublu standard.
„Partenerii noștri occidentali — din Europa și SUA — au aruncat toată vina pe puterea din Ucraina și nu au calificat așa cum era de așteptat acțiunile extremiștilor. Ne îngrijorează foarte mult acest lucru, întrucât există standarde duble”, a spus ministrul Lavrov.
Emisarul Kremlinului la negocierile de la Kiev ar fi refuzat, potrivit presei ruse, să semneze acest acord la care au ajuns cele două părţi.
Viktor Ianukovici – Preşedintele face aparent multe concesii: alegeri anticipate, reforma constituţională, însă totul se întâmplă atât la presiunea occidentului, cât şi la cele interne. Puterea lui Viktor Ianukovici s-a bazat pe oligarhi şi pe ajutorul Rusiei. Acesta din urmă nu l-a pierdut, deşi premierul rus, Dimitri Medvedev, susţine că banii promişi cu câteva zile în urmă nu vor lua drumul Kievului până nu se clarifică situaţia din Ucraina.
Pe de altă parte, în Parlament, dar şi în Guvern şi în administraţie, preledintele ucrainean a pierdut oameni apropiaţi până mai ieri. Oligarhii – care au cel mai mult de pierdut din impunerea unor sancţiuni de către UE şi SUA – au condamnat violenţa răspunsului autorităţilor la protestele oamenilor de pe Maidan.
Mai mult, în Parlament au fost votate, vineri, mai multe legi– de amnistie a protestatarilor implicaţi în violenţele din ultimele zile, de revenire la Constituţia din 2004, sau o rezoluţie iniţiată de opoziţie prin care se cere încetarea violenţelor, retragerea forţelor de poliţie din stradă şi încetarea oricăror acţiuni împotriva protestatarilor.
Viktor Ianukovici a mai câştigat timp, protestatari au cedat, deocamdată, fără ca preşedintele să îşi dea demisia.
Opoziția ucrainiană – de la moderație la extremism
Dacă Viktor Ianukovici este un interlocutor dificil, nici cu partea adversă, opoziţia, nu este uşor să cazi de acord. Este ceea ce au constatat cei trei miniştri de externe Occidentali.
Tabăra opoziţiei este formată din patru partide, trei moderate – ai căror lideri sunt partenerii de dialog ai occidentului şi ai preşedintelui Ianukovici– şi unul extremist, care poate pune în pericol acordul, aşa cum a mai făcut-o.
Vitali Klitschko, liderul Alianţei Democratice pentru Reformă sau UDAR, Arseni Iaţeniuk şi Oleh Tiahnibok , liderul partidului de extremă dreapta Svoboda – „libertate” sunt liderii moderaţi, care au cerut medierea dialogului cu puterea de către Uniunea Europeană.
Din modul în care au avut loc discuţiile, aceşti trei lideri a trebuit mereu să consulte reprezentanţii protestatarilor, iar cei trei au fost, de multe ori, mult mai concilianţi decât ucrainenii din stradă.
Atunci când preşedintele a arătat disponibilitatea de a semna acordul, când a făcut cunoscute prevederile acestuia, încă existau îndoieli că opoziţia îl va semna. Liderii s-au consultat cu reprezentanţii protestatarilor, iar aceştia din urmă considerau că primesc prea puţin: preşedintele rămânea în funcţie.
Totuşi, în final, “Consiliul Civic al protestatarilor au decis să mandateze liderii opoziţiei să semneze acordul”. A fost mesajul postat pe twitter de ministrul de Externe german.
Unul dintre liderii opoziţiei au precizat însă acest sprijin este condiţionat de absenţa dintr-un guvern viitor a actualului ministru de Interne şi a procurorului general al Ucrainei.
Dmitri Iaroş, liderul mișcării radicale „Pravîi sektor – Sectorul de dreapta”, a anunţat că nu este de acord cu compromisul la care s-a ajuns.
Dmitri Iaroş a spus că preşedintele Ianukovici nu a spus nimic despre arestarea ministrului de Interne, a comandanţilor din forţele Berkut şi a lunetiştilor, şi nici despre demiterea Procurorului general şi a ministrului Apărării.
Forţele radicale sunt variabila imprevizibilă în tabăra protestatarilor. Acţiunile lor au dus la o ripostă dură şi disproporţionată a forţelor de ordine ucrainene, care s-a soldat cu aprope 100 de morţi.
Ucraina şi banii care fac lumea să se învârtă
Conflictul de durată din Ucraina a determinat inclusiv poziţii ale organismelor financiare internaţionale.
Banca Europeana de Investiții (BEI) a anunțat, joi, suspendarea tuturor activităților din Ucraina deoarece nu poate continua să lucreze ”ca și cum nimic nu s-ar întâmpla” pe străzile Kievului, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a hotărât, tot joi, să anunţe că va ignora în viitor sectorul de stat pentru a se concentra exclusiv pe sectorul privat ucrainean.
”Ar fi un mesaj complet greșit să ne continuăm treburile ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, în timp ce oamenii sunt omorâți pe străzile Kievului”, a declarat joi, în cadrul unei de conferințe de presă, președintele BEI, Werner Hoyer, citat de Bankwatch.
O influenţă hotărâtoare trebuie să fi avut şi anunţurile SUA şi UE conform cărora conturile din străinătate ale unor cetăţeni ucraineni de prim rang vor fi îngheţate.
Toate aceste mesaje au sosit în Ucraina pe fondul degradării rapide a situaţiei economice interne, ţara fiind averizată de Standard&Poor’s, vineri, că riscă să intre în incapacitate de plată.
