Începând de astăzi puteți achiziționa online a treia ediție a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM3), scrie Agerpres.
Editura Univers Enciclopedic anunță că DOOM3 va fi disponibil și în librării în două zile, a declarat directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, dr. Adina Dragomirescu.
Volumul, având ca autori pe Ioana Vintilă-Rădulescu şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, girată de un amplu grup de cercetători ai institutului, este o ediţie nouă, integral verificată şi substanţial îmbogăţită a DOOM2 (2005), totalizând aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care în jur de 3.500 sunt nou introduse.
„Când vedem 3.500 de cuvinte, nu trebuie să ne gândim că toate sunt doar din engleză sau că s-a modificat limba foarte, foarte mult în ultimii 17 ani, pentru că o pondere destul de redusă o au cuvintele împrumutate”, a spus Adina Dragomirescu, care a adăugat că în noua ediţie a DOOM sunt două feluri de noutăţi.
„Pe de o parte este vorba de introducerea unor cuvinte noi, aici sunt în jur de 3.500 de intrări noi. Pe de altă parte sunt modificări la cuvinte deja existente, aici fiind vorba de aproximativ 3.000 de modificări.
O parte din cuvintele noi sunt mai ales de origine engleză care au pătruns în limbă, majoritatea, în ultimii 15-20 de ani. Deci nu sunt cuvinte intrate ieri în limbă. Sunt cuvinte care au deja un istoric, care s-au extins în mai multe registre ale limbii.
Pentru că regula de intrare într-un dicţionar ca acesta este ca acele cuvinte să circule măcar în două-trei registre stilistice. De pildă, dacă un termen circulă exclusiv în domeniul informaticii nu îl normăm în DOOM, pentru că este rezervat unui domeniu ştiinţific precis. Trebuie să fie cuvinte care să aibă o răspândire stilistică mai largă”, a precizat Adina Dragomirescu.
Termeni precum „breaking news”, „afterschool”, „selfie” și „take away” circulă de mai mult timp în limba română, nefiind încă normate în ultima ediţie a DOOM, din cauza extinderii insuficiente.
Există şi cuvinte din ediţia precedentă, ca „oregano” sau „chili”, nume de condimente sau mâncăruri sau cuvinte „obişnuite”, precum „colivăreasă” sau „căpşunar”, care nu fuseseră prinse pentru că circulau mai mult în registrul informal.
Printre noutăţi, există şi cuvintele intrate în limbă în perioada pandemiei, care nu sunt mai mult de 20. „Pentru că şi aici ne punem problema cum scriem ‘coronavirus’, ‘coronasceptic’, care e genitivul de la ‘izoletă’? Sunt cuvinte care în ultimii ani au circulat mult”, a explicat Adina Dragomirescu.
Pentru cei care vor consulta DOOM3, noutăţile sunt marcate special în dicţionar cu „+”, iar modificările sunt marcate în volum cu „!”.
Potrivit editurii, ediţia a treia urmează în linii mari opţiunile studiilor tradiţionale privitoare la limba română, însă cu modernizările reflectate în învăţământ. Normele de bază nu au fost modificate, dar s-au făcut peste 3.000 de recomandări punctuale noi, care ţin seama de dinamica limbii şi a societăţii, de sugestiile şi observaţiile privind DOOM2, de raporturile dintre normă şi uz etc.
Dintre cuvintele nou introduse în DOOM3, unele sunt abrevieri devenite cuvinte (de exemplu ARN); locuţiuni adjectivale (ce fel de), adverbiale (pe şleau); conjuncţionale (astfel că); interjecţionale (ei bine); prepoziţionale (în/la stânga); pronominale (cine ştie ce/cine); membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale şi ale instrumentiştilor respectivi din orchestră în jargonul profesional al acestora şi alţi termeni muzicali, nume ale unor substanţe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali ş.a.).
Au fost introduse omografe ale unui cuvânt-titlu existente, de exemplu marker (genă) sau scăpăta (a apune), alături de marker (creion) şi scăpăta (a sărăci); substantive feminine (în special nume de ocupaţie) atestate, dar încă rar folosite, de exemplu dramaturgă alături de dramaturg; verbe cu valoare reflexivă sau/şi impersonală care implică şi diferenţiere semantică, spre exemplu înnopta (a se face noapte) şi revărsa (a se răspândi) alături de înnopta (a petrece noaptea) şi reversa (a împrăştia).
