9 economiști: de la mediul de afaceri la macroeconomie și retur

Mediul de afaceri are în fișa postului să facă profit, să fie ciclic din punct de vedere conomic, să se dezvolte și să țină pasul de competitivitate.

Are și un drept: să evolueze într-o economie sănătoasă, adică să nu primească steoroizi sau politici economice toxice și defazate.

Acest drept al mediului de afaceri este fișa postului decidentului politic: să nu ia măsuri care să afecteze echilibrele macroeconomice, să facă politici anticiclice, și, în genere , să stea cu ochii pe cilcurile economice, nu pe cilcurile electorale: avem experianța măsurilor din anul 2008 și a efectelor lor, chiar dacă proporțiile se mai schimbă: odată cu proporțiile s-a schimbat și contextul.

Frazele de mai sus rezumă sărac prezentările de la conferința de miercuri organizată de cursdeguvernare.ro la BNR :
cei 9 economiști care au abordat din tot atâtea direcții relația dintre echilibrele macroeconomice și mediul afacerilor concrete nu s-au zgârcit în grafice, tabele, cifre, anticipări, drafturi de evoluții și consecințe ale deciziilor cu caracter economic. Clișeele folosite în spațiul public au căpătat explicații, rezervele pe o măsură economică sau alta au căpătat argumente, comparațiile cu statele care au evitat ceea ce România n-a reușit să evite au servit ca exemple.

Câteva repere, mai jos.

Cei care nu au participat au avut de pierdut, dar nu mult : ci numai cam cât a pierdut România în ultimii 25 de ani din neînțelegerea fenomenelor economice și din complicitatea dintre economie și politică și retur.

Cele două paneluri au fost moderate de Lucian Croitoru (consilier al guvernatorului BNR) și Prof. dr. Adrian Mitroi (ASE).

(Redacția)

***

Bogdan Olteanu: Efectele impozitului de 5% pe dividende – peste 10-15 ani: Fiscalitatea nu înseamnă doar taxe, ci și predictibiliate. Discuția de împrumut pentru investiții când nu reușim să facem din bani proprii uzează credibilitatea

România are nevoie de o creştere economică bazată pe standarde construite în timp şi care să nu pună în pericol stabilitatea. La ora actuală, însă, statul nu reuşeşte să realizeze nici investiţiile din surse proprii sau din fonduri europene, astfel încât discuţiile ideologice despre investiţii publice din bani împrumutaţi nu îşi au locul şi riscă să uzeze credibilitatea României, a avertizat Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), la conferința organizată miercuri de cursdeguvernare.ro. (LINK AICI)

„Chiar acum suntem blocaţi într-o dezbatere ideologică – şi suntem blocaţi discursiv, nu acţional – iată că discutăm despre oportunitatea dezvoltării prin deficite. Spuneam discursiv şi nu acţional pentru că noi nu ne reuşim investiţiile publice nici din resurse proprii, ba nici din darurile primite de la alţii, din fonduri europene, dar, iată că ne ocupăm timpul şi ne uzăm credibilitatea vorbind despre iluzorii investiţii publice din bani împrumutaţi. Poate ar fi util un pas înapoi, dinspre dezbaterea ideologică la simpla bună guvernare. Să ne guvernăm noi bine, să ne facem noi bine treburile cu resursele pe care le avem şi apoi să trecem mai departe la alegeri. Dar înainte de a face alegeri poate e bine să ne facem treaba„, a declarat Bogdan Olteanu, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Viceguvernatorul BNR a arătat că România are nevoie de o creştere economică sustenabilă care presupune o serie de condiţii ce „dor”, una dintre ele fiind stabilizarea cadrului legislativ. Bogdan Olteanu este de părere că măsuri precum reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% începând de anul viitor nu vor produce efecte imediate de „transfer de dividende, de transfer de avere înapoi în România”. Taxele mai mici trebuie însoţite de o predictibilitate şi o stabilizare a cadrului legislativ.

„Frumoasă impresie. Cu siguranţă se va întâmpla aşa după 10, 15, 20 de ani de stabilitate a cadrului legislativ. Acele ţări în care oamenii aleg să îşi ţină averile, dividendele nu sunt acele ţări care au impozite mici de ieri. Sunt acele ţări de care ştim că de foarte multă vreme au un cadrul legislativ încurajator şi stabil şi un cadrul instituţional şi judiciar care să protejeze averile şi afacerile„, a arătat viceguvernatorul BNR.

Bogdan Olteanu a adăugat că salută această formulă de a atrage banii, dar a avertizat că „trebuie să înţelegem că reuşita o vom măsura peste 10-15 ani dacă reuşim în acei 10-15 ani să asigurăm stabilitatea”.

Principalele idei exprimate de viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu :

• O a doua provocare majoră este consolidarea statutului proprietăţii. Până nu consolidăm certitudinea, protecţia judiciară, transparenţa proprietăţii făcând-o lichidă, făcând-o un asset comercial utilizabil, proprietatea va fi moartă, incertă, ineficientă din punct de vedere economic.

• Dezenclavizarea – în sfârşit un cuvânt puternic pentru o realitate puternică. Dacă nu legăm sudul şi estul de Uniunea Europeană prin infrastructură, vom avea o uriaşă problemă de dezvoltare sustenabilă la nivel naţional.

• Decizia fundamentală de realocare sistemică de resurse către sănătate şi educaţie şi către infrastructurile soft.

• Stabilitatea macroeconomică mi se pare că seamănă foarte mult cu vaccinarea. Dacă nu vom mai avea stabilitate macroeconomică riscurile sunt aceleaşi cu cele pe care societatea le va întâlni dacă renunţăm la vaccinarea sistematică. Copiii noştri se vor îmbolnăvi unii de la alţii. Companiile noastre se vor îmbolnăvi unele de la altele, de la primele care nu vor mai putea plăti către celelalte.

• Consolidarea capitalizării companiilor româneşti – Sfatul meu e ca 2008 să fie ultima criză care să găsească companiile româneşti subcapitalizate.

• Asocierea capitalism-libertate-democraţie nu poate funcţiona decât într-un mediu fundamental etic. În momentul în care etica se pierde, toate aceste trei dimensiuni sunt provocate, autoritarismul le constrânge pe toate trei pentru că reacţia la lipsa eticii este autoritate în plus, represiune.

• Suntem în perioadă de creştere în care e momentul de investit. Suntem într-o perioadă de costuri nenatural de mici ale banilor. Posibilitatea de a atrage resurse financiare în acest moment este însoţită de costuri pe care nu le va mai întâlni probabil mediul de afaceri pe termen mediu şi lung.

Ionuţ Dumitru: Consumul crește mai repede decât economia – am mai jucat în filmul ăsta în 2007-2008

Creşterea economică din România este susţinută de consum, similar perioadei de dinainte de criză, a atras atenţia Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliul Fiscal, la conferinţa organizată, miercuri, de cursdeguvernare.ro şi găzduită de Banca Naţională a României (BNR) (LINK AICI). În opinia sa, sustenabilitatea acestei creşteri trebuie pusă sub semnul întrebării.

„Dacă ne uităm la evoluţiile din ultima perioadă avem o creştere economică bazată în special pe consum. Investiţiile sunt încă în suferinţă, în special investiţii publice. De ce creşte consum şi, iarăşi ne putem întreba, dacă lucrurile evoluează şi în anii următori la fel, putem să discutăm de sustenabilitate sau nu?”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”.

Ionuţ Dumitru a atras atenţia că ritmul de creştere al consumului îl depăşeşte pe cel al economiei în ansamblu, o evoluţie similară cu cea din anii premergători crizei.

„Cred că trebuie să ne aducem înainte că înainte de criză consumul creştea în România, creşterea economică era în primul rând 7-8%, dar consumul creştea cu 10-12%. Discutăm de altă scară, într-adevăr. Acum creştem cu 3 şi ceva la sută, dar consumul creşte deja cu 5% şi o să crească probabil cu mai mult. Pare că se creionează cam acelaşi tipar pe care l-am mai văzut înainte de criză„, a spus economistul.

El a punctat, totodată, că există toate premisele unei creşteri consistente a consumului, atât în ceea ce priveşte veniturile populaţiei cât şi în ceea ce priveşte creditarea.

„Avem toate ingredientele necesare să credem că o să avem o reluare a creşterii consumului. Avem salarii mai mari şi probabil că vom vedea şi mai mult datorită creşterilor din sectorul public. Sunt creşteri de salarii şi în sectorul privat. În momentul de faţă, consumatorul român are acelaşi sentiment de încredere ca îniante de criză, ca în 2007. Mai adăugăm un ingredient important şi anume creditarea care a început să mişte. Dacă ne uităm la evoluţia creditelor noi vedem că avem o activitate de creditare a consumului foarte dinamică. Avem creşteri de creditare în lei cu 25% an la an pe volume noi. Dacă ne uităm la componente o să vedem că partea de consum creşte destul de rapid. Partea de investiţii merge relativ slab„, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

Volatilitatea economiei româneşti, pe locul 4 în UE după statele baltice şi Grecia

Totodată, Ionuţ Dumitru a atras atenţia că România se bucură de stabilitate macroeconomică, însă aceasta nu este suficientă pentru a garata o creştere sustenabilă.

„Stabilitatea macroeconomică este o precondiţie esenţială, dar nu suficientă pentru a avea o creştere economică sustenabilă”, a declarat Ionuţ Dumitru, adăugând că acest lucru se verifică şi în cazul României.

Mai exact, România a avut perioada 2003-2014 o creştere economică mare, însă aceasta nu a fost întotdeauna sustenabilă, drept dovadă, ţara noastră a înregistrat a cincea cea mai mare volatilitate de la nivel european, după statele baltice şi Grecia.

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmpla în ultimii ani în România, şi am încercat să surprind şi perioada de dinainte de criză şi perioada de criză, vedem că România a avut într-adevăr o creştere economică relativ rapidă. La nivel european am avut în perioada 2003-2014 o creştere economică medie undeva în zona lui 3,4% care la scară europeană este a cincea creştere economică, însă, în acelaşi timp, trebuie precizat că pe anumite perioade creşterea această economică nu a fost una sustenabilă şi tocmai de aceea volatilitatea creşterii economice a fost una foarte mare. Dacă ne uităm la volatilitatea creşterii economice am fost a patra cea mai mare la nivel european, după ţările baltice şi Grecia„, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

Principalele idei formulate de Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal :

• În perioada de criză, numărul de companii care au intrat în insolvenţă a explodat. Aici sunt şi deficienţe ale legislaţiei, dar a fost o consecinţă a unor ajustări care s-au produs în economie, ajustări care au fost inevitabile după o perioadă de creştere economică nesustenabilă. Toată perioada 2008-2013 am asistat la o tendinţă ascendentă a creşterii numărului de insolvenţe, cuplată şi cu o deficienţă a legislaţiei. Altfel nu am putea explica, spre exemplu, de ce conform datelor Coface în România numărul de insolvenţe raportat la 1.000 de companii active este mult mai mare decât în regiune. La nivelul anului 2014, în România aveam 45,5 companii la 1.000 de companii active în insolvenţă. Polonia avea 0,5. Diferenţa este de la cer la pământ. Nicio altă ţară mai aşezată din jurul nostru nu a avut o rată de insolvenţă atât de mare. Poate şi legislaţia insolvenţelor încă are o problemă deşi ea s-a mai îmbunătăţit în ultimii ani, dar şi această rată mare de insolvenţe este expresia unui model de dezvoltare economică nesustenabil de dinainte de criză care a produs câştiguri pe termen scurt.

• Nu e suficient să creşti salariile profesorilor dacă nu schimbi ceva şi structural în domeniu. E foarte bine că reuşeşti să creşti salariile profesorilor sau să creşti salariile medicilor, dar nu e suficient. Credeţi că dacă medicii vor avea de mâine salarii duble, nu vor mai fi medici care pleacă din sistem? Cu certitudine se va întâmpla lucrul acesta. Pentru că se duc la serviciu şi văd că nu au cu ce lucra. Deci dacă nu ai şi partea de investiţii, de infrastructură cu care să poată să îşi facă meseria, că după 10 ani de învăţat să iei un salariu decent e o precondiţie, dar trebuie să şi poţi să îţi faci meseria într-un cadru care să nu te deranjeze cel puţin.

• Un investitor pe termen lung este preocupat de infrastructură, educaţie şi sănătate, capitole care ţin de competitivitate şi la care România nu stă bine, a arătat Ionuţ Dumitru. „Mai degrabă aceste probleme trebuie adresate prin politici publice”.

• Poţi să ai taxe mici, dar dacă mediul de afaceri nu le percepe ca nefiind predictibile – şi la fel de bine cum le-ai scăzut, poţi să le creşti la un moment ulterior – n-o să ai investiţii sau n-o să ai investiţiile de care ai nevoie sau pe care ţi le-ai dori, investitori serioşi care să îşi facă planul de afaceri pe un orizont mai lung de timp şi care să nu urmărească profitul pe termen scurt în detrimentul unui profit sustenabil pe termen lung. Face profit trei ani după care şi-a luat bagajele şi a plecat. Deci nu avem nevoie neaparat de astfel de investitori. Ca să aducem investitori serioşi trebuie să ai un cadru economic şi legislativ predictibil şi tre să îi ofer ceea ce competitivitatea arată că sunt condiţii de bază: infrastructură, educaţie şi sănătate.

(Descărcați AICI prezentarea în document a lui Ionuț Dumitru)

 Dan Bădin: Interesele politicienilor nu sunt aceleaşi cu interesele economiei. Măsuri fiscale pentru atingerea obiectivelor economice ale României

Politicul impactează foarte mult economia, iar interesele electorale se pot transforma în politici publice care vizează deficite mai mari, este de părere Dan Bădin, partener Deloitte.

În opinia sa, acest impact trebuie temperat printr-o convergenţă între interesul clasei politice şi interesul economiei.

„Vedem că politicul, clasa politică are un impact deosebit asupra economiei. Şi numai dacă politicienii au în vedere realizarea unor obiective strategice atunci vom avea şi o economie cu instituţii solide şi cu rezultate solide. Însă, în practică, şi aici nu vorbesc numai de România, interesele politicienilor nu sunt aceleaşi cu interesele economiei. Eu dacă aş fi politician, probabil că cel mai important lucru pentru mine ar fi să fiu reales în următorul mandat. Asta nu înseamnă că acest interes al meu ar fi acelaşi cu interesul de a avea un deficit mic la buget sau de a creşte economia sau a ţine oamenii în ţară”, a punctat Dan Bădin la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro şi găzduită de Banca Naţională a României (BNR).

„E nevoie de o convergenţă între interesul clasei politice şi interesul economiei, al ţării în ansamblu”, a mai spus el.

Strategia României

Specialistul este de părere că România are nevoie de o strategie economică şi de politică fiscală, în condiţiile în care la ora actuală sunt conturate vag doar două astfel de documente: Planul stratetig al Ministerului Finanţelor Publice pe doi ani şi Strategia Agenţiei Naţionale de Adminsitrare Fiscală (pe patru ani).

Dan Bădin este de părere că strategia ar trebui să fie mai bine conturată. Mai exact, ar trebui identificate şi definite direcţiile de dezvoltare care să permită bunăstarea socială şi creşterea economică.

„Trebuie să ne gândim care sunt acele ramuri ale economiei care pot duce la o creştere sustenabilă. Practic este nevoie de conceput un astfel de model ideal al României la un anumit moment, ca la planul unei case”, a precizat el.

Cum ar putea contribui politica fiscală la obiectivele economice pe termen lung

În acest sens, Dan Bădin a identificat o serie de politici fiscale care ar putea contribui la stimularea economiei. Pentru a creşte competitivitatea externă a României şi stimularea exporturilor ar fi nevoie de facilităţi pentru investiţii în infrastructură, de măsuri fiscale pentru stimularea atragerii capitalului (cum ar fi legislaţia de holding), de o reţea mai amplă de tratate bilaterale fiscală şi poate şi de stabilirea unor cote de taxe mai reduse decât principalele ţări competitoare cu România.

Pentru a dezvolta un cadru atractiv pentru potenţiali investitori, Bădin propune măsuri precum „vacanţele fiscale”, o scutire pentru primii ani în care se începe o afacere, reducerea cotei de impozitare pentru dividende, stimularea cercetării şi a dezvoltării, diminuarea timpului necesar pentru conformare fiscală, pentru a-ţi declara şi plăti impozitele, dezvoltarea instrumentelor electronice.

Pentru dezvoltarea tehnologică şi inovaţie există, de asemenea, o serie de măsuri fiscale ce pot fi luate: facilităţi fiscale pentru stimularea investiţiilor în echipamente tehnologice şi de ultimă generaţie, facilităţi fiscale pentru persoane fizice activând în domenii de vârf (IT) sau parteneriate între ANAF şi contribuabili.

(Descărcați AICI în document prezentarea lui Dan Bădin)

Florian Libocor: Nevoia reformelor structurale impune solicitarea unui nou acord cu FMI. Problema autorităților: viziune de conjunctură, nu de perspectivă

Convergenţa reală nu este posibilă fără reforme structurale, un capitol care ar justifica necesitatea încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este de părere Florian Libocor, economist-șef BRD.

„Se discuta în ultima vreme despre un acrod (cu FMI, n.r.). Din punct de vedere al echilibrelor şi a fundamentelor şi a poziţiei balanţei de plăţi pe care cu precădere Fondul Monetar o susţine, România nu ar avea justificare pentru a cere un nou acord.

Din punct de vedere al necesităţilor României şi anume, reforme structurale, România ar fi într-o poziţie justificată să solicite un nou acord de tipul, cum s-a mai şi spus, facilitare de finanţare extinsă.

Din punct de vedere al contextului politici, şi aici mă refer exclusiv la caracteristica electorală pronunţată a anului viitor, Fondul Monetar nu ar avea nicio justificare să solicite acum un acord sau să accelereze încheierea unui acord cu România”, a declarat economistul-şef BRD la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro. (LINK AICI)

Florian Libocor a arătat că obiectivul reformelor structurale este de a conduce la dezvoltare economică şi la creştere economică sustenabilă.

„Convergenţa reală este relativ imposibilă fără reforme structurale„, a declarat el.

Ideile principale formulate de economistul-şef BRD, Florian Libocor :

• Reformele structurale trebuie să schimbe modul în care un guvern acţionează. Altfel spus, trebuie să vină şi să rupă un cerc vicios în care un posibil guvern poate să intre. Şi asta se întâmplă printr-un impuls pe care tot acel guvern trebui să îl dea. Spre exemplu, să investim – în infrastructură, în sănătate, în învăţământ, în dezvoltarea mediului de afaceri. Deci trebuie să rupă un cerc vicios.

• Acest lucru se poate realiza rrin flexibilizarea forţei de muncă, creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi dezvoltarea inovaţiei.

• Pilonii, ţintele prioritate de politică economică pentru a face reforme structurale sunt: investiţiile, responsabilitatea fiscală şi reformele structurale. Cele trei nu sunt independente, dimpotrivă. Sunt 120% dependente unele de altele.
• Ce lipseşte autorităţilor: lipseşte înţelegerea calităţii pe care viziunea de dezvoltare a unui stat trebuie să o aibă şi anume trebuie să fie o viziune de perspectivă, nu o viziune de conjunctură cum am observat la noi.

Valentin Lazea: Ne legăm cu cătușe de aur, ne mâncăm spațiul fiscal. Politicul crede că reformele structurale nu aduc voturi: Fals

Modelul economic câştigător pentru România este, în opinia lui Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), cel bazat pe exporturi sofisticate, nu doar de materii prime.

„Ce fel de model de economie văd eu personal ca fiind câştigător pentru România? Câştigătoarele din criza prin care am trecut sunt statele care au exporturi sofisticate de bunuri şi servicii, şi nu doar exporturi de materii prime. De asemenea, câştigătoare au fost ţările care au avut un plus de cont curent, cu nivelul exporturilor peste cel al importurilor, iar perdante au fost cele cu deficit de cont curent, precum Brazilia, Nigeria şi alte ţări exportatoare de materii prime”, a declarat Valentin Lazea, la conferinţa ”Creștere sustenabilă: Mediul de afaceri și rolul său în echilibrul macroeconomic și în convergența reală”, organizată miercuri de cursdeguvernare.ro şi găzduită de BNR (LINK AICI)

Valentin Lazea este de părere că ar fi de preferat ca România să se dezvolte prin export şi investiţii decât prin consum, deoarece, cel din urmă riscă nu numai să ducă la o deteriorare a contului curent, ci „să ne condamne la capcana venitului mijlociu, unde de regulă rămân prinse ţările cu un venit de 8.000-12.000 de dolari pe locuitor„.

„O ţară care a fost la 2.000 de dolari, cum a fost România până în anul 2000, a ajuns la un nivel rezonabil, 8.000 de dolari pe locuitor şi, pe bună dreptate, mulţi spun, haideţi să ne relaxăm, haideţi să mai şi consumăm. O viaţă are omul. Ţările care aşa au zis şi care sunt ţările din America Latină, undele ţări din Africa, din Asia au rămas captive în acest model consumerist şi au rămas acolo, la nivelul acela pentru că nu şi-au creat capacităţi de producţie, nu au devenit mai competitive prin exporturi, adică să îşi întărească puterea economică, punându-se tot timpul în competiţie cele mai dezvoltate ţări şi trăiesc bine merci, decenii la rând, acolo, cu 8.000-12-000 de dolari”

Principalele idei exprimate de Valentin Lazea, economist-șef BNR: Te legi cu niște cătușe de aur pentru că în boom ți-ai mâncat spațiul fiscal

• Da, înţelegem, sectorul privat are ca scop principal profitul. El este prociclic. Nu am auzit pe nimeni spunând cam ce s-ar aştepta de la sectorul privat. Eu cred că ar trebui să aşteptăm de la sectorul privat anumite lucruri, sector privat care se suprapune în opinia mea cu clasa mijlocie şi care trebuie să aibă anumite atitudini şi aşteptări şi luări de poziţii conforme cu această poziţie de clasă mijlocie.

• Există două viziuni complet diferite în ceea ce priveşte raportarea noastră şi a dvs., a mediului de afaceri la realitatea economică. Este o viziune a mediului de afaceri şi o viziune a macroeconomiştilor.Viziunea mediului de afaceri este, de regulă, pe termen scurt, microeconomică şi parohială cu accente originale, de genul hai să găsim noi o soluţie naţională la problema asta pe care o avem, indiferent dacă am semnat nişte tratate sau ne interesează mai puţin constrângerile naţionale, să fim mai puţin constrânşi. Viziunea macroeconomiştilor, pe de altă parte, este de regulă pe termen mediu şi lung şi europeană sau globală, în sensul că trebuie să ţinem cont de acele constrângeri care sunt date de tratatele gata semnate.

• România a ajuns deja la un nivel înalt al stabilităţii macroeconomice care însă riscă să fie periclitată de politici populiste, gen relaxări bugetare, creşterea datoriei publice şi aşa mai departe.

• Să spunem că o ţară care are datorie publică de 40% din PIB, cum este România, şi care se poate împrumuta la o rată medie a dobânzii de 4% va avea cheltuieli bugetare cu dobânzile egale cu produsul celor două, 1,6% din PIB. Cam atâta este cheltuiala bugetară a României an de an. Dacă am avea datorie publică de 80% din PIB, pentru că mulţi zic de ce să fim noi mai prejos decât Germania sau Franţa sau alte ţări care acolo stau cu datoria publică, atunci ar trebui să plătim dublul, presupunând că am plăti tot la o rată a dobânzii de 4%. Acest 1,6% în plus înseamnă mai puţini bani pentru educaţie, sănătate, infrastructură. Cu alte cuvinte, te legi cu nişte cătuşe de aur pentru că ţi-ai mâncat spaţiul fiscal îndatorându-te suplimentar şi nu mai poţi să cheltuieşti banii ăia acolo unde ai nevoie.

• Faptul că noi avem astăzi o datorie publică mică şi deficite bugetare mici reprezintă, după părerea mea, unul din atuurile cele mai mari pe care România le are alături de independenţa energetică sau aproape independenţa energetică.

• Reformele structurale sunt singurele care pot creşte PIB-ul potenţial, de la nivelul actual al PIB-ului potenţial care este de circa 3%, la aproximativ 4-5%.

• Niciodată, în nicio ţară creşterea economică sustenabilă nu a fost obţinută prin relaxarea politicilor monetare şi fiscale. Aceste relaxări, monetare şi fiscale, sunt destinate doar să cumpere timp pentru politicieni ca aceştia să poată implementa reforme structurale.

• PIB-ul potenţia depinde de trei factori: capital, forţă de muncă şi productivitate. Toţi aceşti factori au fost afectaţi grav în ultima periodă.

• Motivele sunt legate de demografie, de evoluţia investiţiilor străine directe.

• Factorul politic crede că (reformele strcturale, n.red.) nu sunt aducătoare de voturi. Dar eu spun că acest lucru este fals. Fiecare produce mai mulţi câştigători în societate decât perdanţi. Mai mulţi oameni vor vota cu guvernul care le-a implementat. Sigur, fiecare reformă din asta deranjează un mic grup de stake-holderi care acum sunt mulţumiţi cu status quo, dar aduce unui număr mai mare de votanţi. Chiar şi din punct de vedere politic, calculul este că trebuie să le faci.

• Vin cu a doua critică pentru sectorul privat: nu trebuie să aşteptaţi ca toate astea să le facă statul. Statul trebuie să fie un facilitator, să nu pună beţe în roate.

(Descărcați AICI prezentarea în document lui Valentin Lazea)

Cătălin Păuna: Problema a fost mereu incapacitatea administrativă de-a face reforme structurale. Se știe ce e de făcut, nu trebuie să inventăm roata

România nu trebuie să inventeze roata atunci când vine vorba de implementarea unor reforme structurale.

La nivel european şi internaţional există o serie întreagă de practici şi politici publice în acest sens, a precizat, miercuri, Cătălin Păuna, economist la Banca Mondială, arătând că multe dintre reformele începute în România au eşuat din cauza lipsei unei capacităţi administrative de a le implementa.

„Reformele structurale se referă la alocarea mai eficientă a resurselor, se bazează pe bune practici. Noi nu trebuie să inventăm roata când vorbim despre politici publice. Există o întreagă literatură pentru fiecare domeniu”, a declarat economistul Băncii Mondiale la o conferinţă organizată de cursdeguvernare.ro.

Cu privire la implementarea reformelor structurale, capitol la care Banca Mondială sprijină autorităţile române, Păuna a precizat că „de multe ori am încercat să pornim reforme, am întârziat, am eşuat pentru că nu am avut capacitatea administrativă de a le implementa”.

Printre reformele pe care România încearcă să le implementeze la ora actuală se numără cea a companiilor de stat, a cadastrului şi a finanţelor publice, a amintit Păuna. Mai multe detalii despre stadiul acestora puteţi consulta în prezentarea economistului, ataşată la finele textului.

Cătălin Păuna a precizat, totdată, că un potenţial de creştere economică mai mare ar însemna deblocarea unor sume semnificative de bani în economie, fonduri ce ar sprijini ambiţiile de dezvoltare ale României.

„Dacă România creşte la un potenţial de 3% asta ar adăuga în fiecare an cam aproximativ 4,5 miliarde de euro în economie. Dacă ar creşte la 5%, acesta ar adăuga cam aproximativ 7,5 miliarde de euro în fiecare. Deci avem o diferenţă de 3 miliarde de euro între cele două rate de creştere economică. Să luăm un ciclu de proiectare şi implementare al unei autostrăzi care ar fi să zicem cinci ani de zile. Deci în cinci ani de zile dacă noi am creşte la 5% şi nu la 3%, am adăuga în economie 15 miliarde de euro cu care  poţi să-ţi dezvolţi o întreagă reţea de autostrăzi în măsura în care ai capacitatea administrativă să o faci”, a explicat economistul Băncii Mondiale.

(Descărcați AICI prezentarea în document a lui Cătălin Păuna)

Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe

„Una dintre complicaţiile  în legătură cu înţelegerea economiei este că totul depinde de context: o decizie poate fi pozitivă într-un anumit context, însă aceeaşi decizie poate avea efecte nefavorabile într-un alt context.” a afirmat miercuri consultantul financiar Aurelian Dochia.

Un prim exemplu oferit de Aurelian Dochia la conferinţa cursdeguvernare.ro găzduită de BNR este cel al reducerii fiscalităţii, care a suscitat numeroase dezbateri în această vară.

„Să facem un pas înapoi, în 2005, când în România a fost realizată o reformă importantă a fiscalităţii, cu introducerea cotei unice de TVA. Rezultatul principal al acestei reforme a fost cresterea venitului disponibil ramas firmelor si gospodariilor. Pe termen scurt, măsura a avut un efect pozitiv- a stimulat cererea de consum şi investiţiile, ceea ce a determinat un spor de creştere economică: în 2008, ritmul de creştere atinsese 8,5%. Contextul ignorat însă: în 2005 România se afla deja pe o traiectorie de creştere peste potenţial, iar măsura de stimulare suplimentară a creşterii nu era necesară şi risca apariţia pe termen mediu a unor dezechilibre.”, explică consultantul financiar.

Aurelian Dochia găseşte „similarităţi cu situaţia de astăzi, când se propune o nouă reducere a fiscalităţii.”

Un alt exemplu oferit de consultantul financiar este cel al creşterilor salariale.

„În ultimii ani au fost luate decizii de creştere a salariilor: salariul minim a crescut accelerat în ultimii doi ani şi va ajunge la 1.200 lei în 2016. Personalul din sectorul public a beneficiat de creşteri atât ca urmare a reconstituirii salariilor cât şi ca urmare a unei noi grile de salarizare ce va fi aplicată. Salariul minim va ajunge la sfârşitul anului 2016 să reprezinte 48% din salariul mediu brut – se comprimă grila de salarii. Contextul ignorat este relaţia dintre salarii, productivitate şi competitivitate”, explică Aurelian Dochia.

Aurelian Dochia a adăugat că decidenţii par să nu ţină seama la modul general de actualul context extern: „Condiţiile de funcţionare ale economiei şi impactul politicilor economice sunt profund schimbate de contextul extern, extrem de îngrijorător: există astăzi război şi pace, reaşezări geopolitice, migraţii în masă. Există şi o criză europeană. România nu poate ignora astfel de factori atunci când ia decizii de politică economică”.

Descărcaţi AICI prezentarea lui Aurelian Dochia

Victor Giosan: Câteva statistici care arată cum scade calitatea guvernanței publice

Consultantul internaţional Victor Giosan, expert CRPE, a pus sub semnul întrebării, la conferinţa organizată, miercuri, de cursdeguvernare.ro şi găzduită de Banca Naţională a României (BNR) (LINK AICI), convergența reală în raport cu practicile și performanțele medii în UE ale calității guvernanței publice româneşti.

Opinia lui Victor Giosan, potrivit căruia calitatea guvernanţei publice scade semnificativ după anul 2007, este susţinută de câteva statistici:

• Între statele central şi est europene, România înregistrează cea mai mare diferenţă între sumele contractate şi efectiv plătite din fonduri europene în perioada 2007-20141 (Sursa: EU Funds in Central and Eastern Europe, Progress Report 2007-2014, KPMG)
• Cea mai slabă eficienţă a cheltuielilor de capital dintre cele 28 de state UE (Sursa: Benefits of Boosting Quality Public Infrastructure Spending in Romania – John Ralyea, Vahram Stepanyan and TengTeng Xu- IMF)
• Cea mai slab dezvoltată reţea de autostrăzi în comparaţie cu statele UE din regiune- Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (Sursa: Eurostat)

Victor Giosan a găsit răspunsuri la fel de concrete la întrebarea „De ce suntem în această situaţie?” în câteva acţiuni guvernamentale :

• În primul semestru din 2014, 212 măsuri au fost planificate în Programul Anual de Lucru al Guvernului: au fost înaintate Guvernului spre aprobare 29 (14%) iar alte 49 au fost înaintate fără a fi planificate
• În 2009, din totalul reglementărilor adoptate de guvern numai 31% fuseseră trecute în Programului Legislativ
• Numărul de politici publice depuse formal: 2006 – 36, 2009 – 4, 2014 (primul semestru) planificate – 39, realizate 2
• Număr exagerat de ordonanțelor de urgență emise de executiv: media anilor 2009-2013 – 115, 2014 – 95, până acum în 2015 – 43

Legat de acest ultim punct, situaţia se îmbunătăţeşte evident, dar au început să apară anomalii de tipul Ordonanței de urgență cu subiecte multiple.

Un exemplu elecvent: OUG 94/2014, care a modificat mai multe acte normative din domeniul educaţiei.

Suplimentar, executivul emite ordonanţe fără a avea la bază studii de impact macroeconomic, concurenţial, social sau asupra mediului de afaceri.

Concluzia expertului internaţional Victor Giosan este: Calitatea guvernanței publice după 2007 a scăzut semnificativ- de la un trend ușor crescător al calității acesteia în perioada 2000-2006, s-a trecut la un trend vizibil descrescător după 2007.

Această realitate are consecinţe pentru sectorul privat:

• Lipsa de performanță în domeniul infrastructurii, educației, inovării (cercetare-dezvoltare) limitează creșterea PIB potențial și a unei creșteri sustenabile pe termen lung
• Lipsa de predictibilitate conduce la lipsa de încredere
• Fără creștere economică durabilă nu există afaceri durabile şi cresc povara administrativă şi costurile sectorului privat

Victor Giosan a avansat la conferinţa organizată de cursdeguvernare.ro şi câteva soluţii:

Stabilitatea cadrului de politici și de reglementare:

• Extinderea standardelor și instrumentelor de fundamentare și finanțare a politicilor/programelor europene la politicile/programele naționale
• Consolidarea coordonării inter-sectoriale la CG&MFP – orientarea
• Reducerea drastică/eliminarea ordonanțelor de urgență ca formă de legiferare
• Menținerea priorităților

Responsabilitate în funcție de rezultate:

• Programare și execuție bugetară orientată spre rezultate
• Monitorizare & Raportare & Publicare a rezultatelor
• Salarizare în funcție de rezultate – managementul mediu și de vârf
• Transparență pe tot ciclul fundamentării & implementării politicilor

Profesionalizarea resurselor umane din administrația publică:

• Stabilirea unui set de baza de competențe specifice
• Recrutare, evaluare, promovare în funcție de setul de competențe de bază
• Salarizare în funcție de rezultate – limitată în cazul personalului de execuție, extinsă în cazul funcțiilor de conducere
• Perfecționare profesională pentru consolidarea setului de bază de competențe specifice

Depolitizarea funcției publice:

• Eliminarea posibilităților de numire temporară
• Funcțiile de conducere vor avea nevoie de experiență minimă în administrația publică, specifică și relevantă postului
• Consolidarea și independența corpului înalților funcționari publici

(Descărcați AICI prezentarea în document a lui Victor Giosan)

Lucian Croitoru: Nu e suficientă finanțarea educației – ierarhiile oricum sunt cu capul în jos

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, a atras atenţia miercuri că România este ţara din grupul de ţări est-europene  în care salariile au crescut cel mai repede, în contextul în care, în ultimii 2 ani, productivitatea nu numai că nu face progrese, ci s-a alterat. „Pare o repetiţie a perioadei pre-criză şi chestiunea trebuie avută în vedere”, a avertizat Lucian Croitoru, moderator al conferinţei pe teme economice organizate miercuri de cursdeguvernare.ro.

Lucian Croitoru a punctat câteva chestiuni esenţiale în acest moment, printre care faptul că iminenta reducere a fiscalităţii începând cu 1 ianuarie 2016 maschează evoluţia cererii agregate.

Legat de investiţiile în educaţie. Lucian Croitoru consideră că structura stimulentelor în sectorul educaţiei nu este de natură să încurajeze performanţa.

“Ierarhiile sunt cu capul în jos, adică cei care ar trebui să fie în posturi de decizie nu se află acolo, ci în poziţii de execuţie. Structura stimulentelor trebuie schimbată, altfel se vor duce banii pe apa Sâmbetei…Apoi, atât timp cât nu va exista o legătură între nevoile de pe piaţa muncii şi sistemul de educaţie nu se va schimba nimic.” explică Lucian Croitoru.

Bătălia momentului

Una dintre puţinele note de optimism ale perioadei actuale, în viziunea lui Lucian Croitoru, este distrugerea treptată a unor „alianţe toxice” pentru societatea românească.

„​Acea alianţă a fost între noua clasă de birocraţi din aii 90, care erau de fapt vechii politicieni, şi noua elită de afaceri care se năştea. Cele două părţi au făcut un târg, care e disputat chiar în aceste zile: Noi, politicienii, dăm reglementările, voi, oamenii de afaceri, aveţi banii. Voi daţi bani, noi dăm reglementarile care să vă favorizeze. Aşa au funcţionat lucrurile”, a spus consilierul Guvernatorului BNR.
„Acest târg, în loc să ducă la maximizarea creşterii economice a dus la maximizarea extragerii rentelor, în favoarea extractorilor…  Ceea ce vedeţi este lupta pentru ruperea acestui târg, care şi-a atins limitele. Vom avea pieţe din ce în ce mai libere, împotriva tendinţei actuale de supra-reglementare, care vor duce la o concurenţă mai mare, aceasta, la rândul ei, va naşte o competitivitate mai puternică. În final, totul va duce la o consolidare a democraţiei. La un capat al lanţului sunt finanţele, capitalul, iar la celalalt capăt sunt politicienii. BNR este la mijloc şi are un reglaj fin, la ambele părţi. În clipa în care vom avea un capitalism mai performant, adică drepturi mai clare de proprietate, o libertate faţă de corupţie mai existinsă şi o libertate financiară mai puternică. Când se va tăia legatura dintre finanţe şi politicieni, se vor separa cele două libertăţi- cea economică şi cea politică. Mai avem multe de făcut până atunci”, a afirmat Lucian Croitoru.