Preşedintele Consiliului European Donald Tusk (foto) i-a convocat pe şefii de stat şi de guvern din Uniune pentru o reuniune de urgenţă pe tema refugiaţilor, reuniune ce urmează să aibă loc miercuri, 23 spetembrie.
Criza refugiaţilor se amplifică, imigranţii blocaţi la sudul graniţei ungare au început să intre în Croaţia, unde se deschide o nouă rută spre statele din Occident, ONU reacţionează acuzând tratamentul aplicat imigranţilor de către Budapesta, şeful autorităţii germane care se ocupă de imigrări a demisionat, iar Parlamentul European a aprobat Programul Juncker de suplimentare cu 120.000 de persoane a relocărilor.
Reaminitm că marţi, 22 septembrie, va avea loc şi noua întâlnire a miniştrilor de interne, la Consiliul JAI, pentru a discuta cotele obligatorii de refugiaţi.
În pregătirea acestei reuniuni, la Bucureşti s-a desfăşurat o şedinţă CSAT, în urma căreia preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că România va adopta aceeaşi poziţie ca la precedenta reuniune JAI: nu cotelor obligatorii.
(Citiţi şi: „Preşedintele Iohannis, după CSAT: E posibil ca UE sa ne impună mai mulţi refugiaţi, România are acelaşi mandat la Consiliul JAI”)
Europarlamentarii au votat joi planul de urgenţă prezentat acum două săptămâni de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru o nouă redistribuire, de 120.000 de imigranţi, care se adaugă celor 40.000 de relocări propuse în luna mai şi aprobate la Consiliul JAI de luni.
Au votat pentru 372 de europarlamentari, împotrivă – 124, iar 53 s-au abţinut.
Rute noi
Croaţia a anunţat că a primit circa 7.300 de imigranţi (de trei ori mai mult decât tot anul trecut), după ce Ungaria şi-a închis frontiera de sud, şi avertizează că are capacităţi limitate de primire a refugiaţilor.
Joi, Budapesta a pus la dispoziţia refugiaţilor de la punctul de trecere a frontierei Horgos autobuze pentru transportul până în Croaţia
Odată intraţi în Croaţia, ei sunt încărcaţi în autobuze şi transportaţi spre Zagreb, unde vor fi cazaţi şi înregistraţi.
Ministrul de Interne croat a confirmat că au avut loc ciocniri între imigranţi şi forţele de ordine, în gara Tovarnik, unde aproximativ 500 de persoane au dorit să o ia pe jos, pe lângă linia de cale ferată, spre capitală.
Din Croaţia, refugiaţii speră să ajungă în Slovenia, ţară ce şi-a închis joi graniţa cu Ungaria. Comisia Europeană a anunţat că şi această măsură respectă acordul Schengen, dată fiind situaţia specială creată de criza refugiaţilor.
Pericole noi
În Croaţia, refugiaţii au fost sfătuiţi să nu meargă pe câmpuri pustii, întrucât riscă să dea peste minele antipersonal rămase din timpul conflictului din fosta Iugoslavie.
Sir Bobby Charlton, fost căpitan al naţionalei engleze de fotbal şi fondator al Find A Better Way (o asociaţie caritabilă care se ocupă de îmbuntăţirea vieţii persoanelor şi comunităţilor afectate de minele antipersonal) s-a declarat îngrijorat că refugiaţii ar putea deveni victime ale unora dintre cele aproximativ 50.000 de mine antipersonal care mai există încă pe teritoriul Croaţiei.
Asociaţia finanţează cercetarea unor noi metode de descoperire a minelor antipersonal.
Demisie
Manfred Schmidt, şeful Biroului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi din Germania a demisionat joi, “din motive personale”, iar ministrul de Interne a aprobat-o imediat, după ce i-a mulţumit pentru „munca extraordinară” depusă în cei cinci ani în care a condus instituţia.
Manfred Schmidt a fost criticat la începutul acestei luni, de către opoziţie, că răspunde prea lent cererilor de azil şi pentru că nu a suplimentat personalul Biroului, pentru a face faţă crizei refugiaţilor.
Ungaria, criticată
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a condamnat joi guvernul de la Budapesta pentru modul în care a tratat refugiaţii de la graniţa sa sudică, atrăgând atenţia că este inacceptabil ca împotriva acestor oameni care fug de războiul şi de persecuţiile din ţara lor să fie folosite gaze lacrimogene, spayuri cu piper şi tunuri de apă: “Am fost şocat să văd cum sunt trataţi (…) Este inacceptabil”, a declarat Ban Ki-moon.
Premierul sârb, Aleksandar Vučić, acuză de Ungaria de brutalşitate şi comportament neeuropean, şi a cerut UE să reacţioneze urgent. “Dacă UE nu reacţionează, vom găsi o cale să ne protejăm graniţele şi, totodată, valorile europene”, a declarat Aleksandar Vučić.
Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a explicat că majoritatea imigranţilor sunt sirieni, iar Eruopa are o datorie morală să le ofere protecţie.
Răspunsul Budapestei
Şeful diplomaţiei maghiare a răspuns tuturor criticilor declarând că forţele de securitate vor proteja graniţa, indiferent de reacţiile revoltate şi surprinzătoare primite din arena politicii internaţionale.
Urmărește-ne pe Google News
