Republica Moldova – invitată la summit-ul NATO. Rezoluţie a SUA privind susţinerea Moldovei. Opiniile analiştilor

Republica Moldova va participa, în premieră, la un summit NATO, fiind invitată să se alăture reuniunii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord ce se va desfășura la începutul lunii septembrie în Marea Britanie.

Anunţul, potrivit Agerpres, a fost făcut marți de ministrul afacerilor externe și integrării europene, Natalia Gherman (foto), într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

“Republica Moldova a contribuit în acest an la succesul misiunilor Alianței de promovare a securității și stabilității pe continentul european, a trimis un contingent în cadrul KFOR. Datorită acestui fapt vom fi invitați și la summit-ul Alianței, în premieră. Și sper, există toate premisele, să contăm pe solidaritatea din partea Alianței acum mai mult ca oricând”, a spus Natalia Gherman.

Întrebată dacă ar putea Federația Rusă să fie mai cooperantă în urma solicitării făcute de către Washington privind retragerea armatei de pe teritoriul Republicii Moldova, Gherman a spus că probabil acest demers nu poate fi ignorat.

“Statele Unite ale Americii sunt, de fapt, o țară care promovează consecvent acest deziderat, atât în cadrul dialogului bilateral ruso-american, cât și în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale. Ne apropiem de summit-ul NATO, care va avea loc la începutul lunii septembrie. Ne putem aștepta la reiterarea acestui demers din partea aliaților Republicii Moldova din cadrul NATO”, a spus Natalia Gherman.

Senatul SUA cere Rusiei să înceteze susținerea mișcărilor separatiste pe teritoriul R. Moldova

Senatul SUA a adoptat, cu unanimitate de voturi, Rezoluția S500 privind susţinerea integrității teritoriale a Republicii Moldova și consolidarea relațiilor bilaterale Washington DC și Chișinău.

Potrivit UNIMEDIA, în documentul votat săptămâna trecută este lansat şi un apel către Uniunea Europeană, pentru a aprofunda integrarea politică și economică cu Republica Moldova.

În contextul noilor provocări regionale, Senatul SUA a făcut cu o serie de recomandări în adresa Federației Ruse:

• să se abțină de la presiuni economice impuse Republicii Moldova
• să înceteze susținerea mișcărilor separatiste pe teritoriul Republicii Moldova
• să-și îndeplinească angajamentele asumate anterior privind retragerea forțelor militare și munițiilor sale de pe teritoriul recunoscut pe plan internațional al Republicii Moldova

Pe dimensiunea colaborării bilaterale cu Statele Unite ale Americii, Senatul SUA sprijină Dialogul Strategic existent între ambele țări și încurajează președintele SUA şi Departamentul de Stat să intensifice relațiile de colaborare cu Guvernul și societatea civilă din Moldova, cu accent pe:

• asistența pentru implementarea reformelor interne
• promovarea comerțului
• promovarea oportunităților investiționale
• securitate
• schimburi educaționale

Cu privire la procesul de reglementare al conflictului transnistrean, Senatul SUA încurajează liderii din regiunea transnistreană să reia negocierile pe reglementare politică a conflictului, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova.

Rezoluția SR 500 a fost introdusă de către senatorul democrat Jeanne Shaheen, în colaborare cu senatorii Marco Rubio, Robert Menendez, Christopher Murphy, Richard Durbin, precum și senatorul republican John McCain și președintele Comisiei Helsinki, senatorul democrat Ben Cardin, care au vizitat Moldova în perioada aprilie-iulie 2014.

O rezoluție similară a fost aprobată anterior și în Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților SUA, inițiatorul acesteia fiind congresmanul Joseph Pitts, co-președintele Grupului politic de sprijin al RM din Congresul SUA.

Opiniile analiştilor

Armand Goșu: Moldova e neutră prin Constituție, gestul SUA e un semnal pentru Kremlin

Războiul din Ucraina a repus Europa de Est pe primele poziții de pe lista de priorități de politică externă ale SUA, consideră Armad Goşu, doctor în istoria Rusiei, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, redactor şef al revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social:

Washington-ul este mult mai atent la ce se întâmplă, pare mult mai prezent fără să recurgă la dislocări de trupe sau facilități militare spre fostul spațiu sovietic, în ciuda presiunilor la care Varșovia dar și capitalele baltice au supus administrația Obama în ultimele luni.

În tot acest peisaj complicat se distinge Republica Moldova care a dat dovadă de multă abilitate în promovarea intereselor sale strategice. Chișinăul a utilizat inteligent contextul internațional favorabil, obținând semnarea acordurilor de asociere și a celui de comerț liber cu Uniunea Europeană, chiar mai devreme decât spera. Pe relația cu SUA, Moldova a marcat câteva puncte importante în ultimele luni, beneficiind și de serviciile unui ambasador excepțional la Washington, Igor Munteanu, jurnalist și analist politic, un om talentat, patriot al țării sale, pe care-l cunosc de pe vremea când transmitea pentru Europa Liberă de la Chișinău, iar eu transmiteam relatări pentru „concurență”, pentru radio BBC. Ambasadorul Igor Munteanu a contribuit substanțial la promovarea pe agenda politică de la Washington a subiectului Republica Moldova, ceea ce este remarcabil. Rezoluția Senatului SUA privind susținerea integrității teritoriale a Republicii Moldova, atenționează Rusia să se abțină de la presiuni economice, să nu mai susțină mișcările separatiste și să-și retragă trupele de pe teritoriul din stânga Nistrului. Analizată în contextul crizei din Ucraina, rezoluția Senatului american este un fel de garanție că Moldova nu va fi lăsată singură în fața agresiunii Rusiei, ci se va bucura de atenția și sprijinul SUA.

Invitația adresată Chișinăului de a participa în premieră la Summitul NATO din septembrie, nu semnifică nici intenția Moldovei de a renunța la neutralitatea înscrisă în Constituție, nici disponbilitatea Alianței Nord Atlantice de a primi noi membri. Gestul invitării Moldovei la summit e un semnal pentru Kremlin. Moscova din această inițiativă trebuie să înțeleagă că micuța Moldovă nu mai e victima sigură din trecut în fața Rusiei, că ea are astăzi aliați importanți, și că în noul context internațională, securitatea și integritatea Republicii Moldova au căpătat o cu totul altă semnificație.

Viorel Cibotaru – analist, Chișinău :Rusia compromite neutralitatea Moldovei prin trupele ruse aflate pe teritoriul țării

Invitaţia primită de Republica Moldova la summit-ul NATO „este o expresie a dialogului intensificat cu SUA” din ultimele luni, consideră directorul Institutului European pentru Studii politice de la Chişinău, Viorel Cibotaru:

Este o nouă relaţie Chişinău-Washington, anunţată de vizita în SUA a premierului Iurie Leancă, sau de vizitele la Chişinău ale vicepreşedintelui Joe Biden, a Victoriei Nuland sau a mai multor congresmeni americani.

Este vorba şi despre o nouă politică externă americană faţă de Moldova, ilustrată şi în Rezoluţia 500 a Senatului american, care vizează Moldova, Georgia şi Ucraina cere o retragere a trupelor ruse din aceste ţări şi acordarea unor ajutoare financiare acestora, mai spune analistul pentru cursdeguvernare.ro.

Astfel, în acest context şi al situaţiei din regiune, în care „au apărut riscuri noi şi au fost accentuate riscuri mai vechi”, se are în vedere un nou format al relaţiei acestor ţări şi Alianţa nord-Atlantică.

Întrebat în ce măsură autorităţile de la Chişinău ar avea în vedere o schimbare a constituţiei care să permită, la un moment dat, ca Moldova să îşi stabilească şi obiectivul aderării la NATO, Viorel Cibotaru a spus că o shimbare constituţionaă este o problemă complexă.

În acest moment ar fi o sinucidere politică pentru oricare partid proeuropean care ar vorbi despre o aderare la NATO, „în condiţiile în care, în urma propagandei comuniştilor din ultimul deceniu, simpatia populaţiei pentru un astfel de obiectiv s-a diminuat constant”, afirmă analistul moldovean.

În plus, „actuala guvernare, cu toate aspiraţiile sale proeuropene, se teme de mecanismele de adaptare” pe care le presupune apropierea de UE, realizată prin semnarea acordului de asociere şi a celui de liber schimb aprofundat, şi încearcă să „nu irite Federaţia Rusă”.

„Este acea tactică de îmblânzire a agresorului. Să nu înrăutăţească situaţia cu Rusia, în contextul evenimentelor din Ucraina, dar încearcă şi s obţină acordul partenerilor europeni de acceptare a compromisului constituţional care există în Moldova”, spune Viorel Cibotaru.

Stipularea neutralităţii Republicii Moldova o împiedică să solicite aderarea la NATO, în schimb este văzută ca o capcană, care împiedică acum „consolidarea capacităţii de a se apăra şi de a-şi asigura securitatea”.

În plus, explică analistul de la Chişinău, neutralitatea este compromisă de Federaţia Rusă, care a insistat pentru consolidarea neutralităţii, în condiţiile în care trupe ruse se află pe teritoriul ţării.

În concluzie, această invitaţie la summit-ul NATO arată că Modlova avansează în relaţia cu SUA şi cu Alianţa Nord-Atlantică. Iar dacă după alegerile din toamnă la Chişinău se va forma o aliantă pro-europeană suficient de curajoasă să schimbe Constituţia şi să schimbe percepţia privind aderarea la NATO, acest proces de apropiere de NATO se poate accelera.

Valentin Naumescu : E un proces politico-diplomatic amplu al SUA în Estul Europei, în condițiile în care Germania și Franța nu vor să-și complice relația cu Rusia

Invitarea Republicii Moldova la Summitul NATO din Marea Britanie (Ţara Galilor) transmite cu certitudine un semnal politic foarte bun pentru apropierea Chişinăului de sistemul occidental, este de părere Valentin Naumescu, conferenţiar universitar doctor la facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca:

Până la o eventuală aderare propriu-zisă la Alianţa Nord-Atlantică a Moldovei mai este însă mult, fiind necesare atât revizuirea constituţională (renunţarea la neutralitate), dificil de realizat în contextul politic actual din Republica Moldova, cât şi acordul membrilor vest-europeni ai NATO. Să nu uităm, de exemplu, că Ucraina şi Georgia au fost respinse în 2008, la Summitul NATO de la Bucureşti, de vest-europeni, în special de Germania şi Franţa, care nu au fost şi nu sunt pregătite pentru o nouă extindere a instituţiilor ordinii euro-atlantice spre Est, nedorind astfel să-şi complice relaţia cu Federaţia Rusă şi nici să-şi ridice cheltuielile militare în cadrul Alianţei. Din experienţa tuturor statelor postcomuniste din regiunea Europei Centrale şi de Est, inclusiv a României, aderarea la NATO a premers aderarea la Uniunea Europeană. În cazul Chişinăului, perspectiva aderării la Uniunea Europeană deocamdată nu există şi este exclusă în următoarea legislatură europeană de cinci ani, dar nu este exclus să avem o extindere a NATO spre Est în următorii 3-4 ani, mai ales dacă Rusia continuă să ameninţe stabilitatea şi traiectoria pro-occidentală a statelor fost sovietice cu statut de membru asociat al Uniunii Europene.

Invitaţia în Ţara Galilor survine, practic, în urma unui proces politico-diplomatic mai amplu declanşat de Statele Unite în Estul Europei, după izbucnirea celui de-al doilea Război Rece, a anexării Crimeei şi destabilizării Ucrainei de către regimul de la Moscova. Cred că publicul de la noi a reţinut şi vizitele senatorilor americani în regiune, în lunile aprilie şi mai anul acesta, şi consultările care au avut loc la Chişinău. Am toate motivele să cred că România a susţinut energic şi cu argumente solide adoptarea acestei decizii de invitare a Republicii Moldova la Summitul NATO din septembrie, şi că Washingtonul şi Bucureştiul au avut consultări preliminare în acest sens.

Intrarea Republicii Moldova în zona de interes strategic a Statelor Unite este o premisă încurajatoare pentru „extragerea” definitivă a Chişinăului din spaţiul de interese post-sovietic. Spun „premisă” şi nu garanţie, pentru că lucrurile sunt mai complicate în Republica Moldova, atât din punct de vedere al situaţiei politice interne (societatea moldovenească este aproximativ egal împărţită între opţiunile pro-Vest şi pro-Rusia, urmează alegeri parlamentare cruciale în noiembrie) cât şi economic, dependenţa Moldovei de accesul pe piaţa Rusiei fiind încă destul de puternică.

Oricum am lua lucrurile, susţinerea politică a Statelor Unite pentru „occidentalizarea” Republicii Moldova, din toate punctele de vedere (securitate, integrare politico-militară, deschidere şi modernizare economică, consolidarea justiţiei şi a statului de drept, buna guvernare şi transformarea societală etc.) este şi rămâne esenţială, alături de cea a Uniunii Europene.

Liderii Transnistriei aşteaptă ajutorul Moscovei

Pe de altă parte, așa-numitul președinte al Transnistriei, Evgheni Șevciuk, a cerut marți extinderea prezenței trupelor ruse în stânga Nistrului, într-un discurs susținut cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la desfășurarea misiunii de menținere a păcii în Zona de securitate.

Presa de la Tiraspol a asociat solicitarea lui Șevciuk ultimelor evoluții geopolitice din regiune.

Pe 25 iulie, liderul de la Tiraspol s-a deplasat în Crimeea (anexată din luna martie de către Rusia), unde a purtat discuții confidențiale cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin cu privire la posibilitatea includerii Transnistriei în proiectul Novorossia.

După cum relatează canalul de televiziune moldovean TV7, Rogozin și Șevciuk au abordat posibilitatea “cooperării între Transnistria și republicile populare Donețsk și Lugansk în cadrul procesului de creare a noii entități statale Novorossia”.

Presa ucraineană scrie că responsabil de măsurile de coordonare pentru strângerea relațiilor cu Transnistria din partea așa-numitelor “republici populare” Donețk și Lugansk este Vladimir Antiufeev, fostul șef al KGB-ului transnistrean, vicepremier pe probleme de securitate în cadrul “guvernului” din Donețsk.

Zilele acestea, Vladimir Antiufeev exercită temporar funcția de “premier”, după ce Aleksandr Borodai a plecat la Moscova pentru “rezolvarea unor probleme umanitare”.

În legătură cu aceste informații, mulți experți consideră justificate acțiunile de ultimă oră ale Ucrainei, care a început să sape un șanț în sectorul transnistrean al graniței cu Republica Moldova și să înăsprească controalele la graniță.