Boala lungă întră în vară. Nu în vacanţă

Grecia şi problemele ei economice, ce par fără final, criza din ţară, dublată de dificultăţi politice, şi discuţiile din interiorul UE pe această temă au atras atenţia opiniei publice. Proteste în Ungaria, referendum „dureros” pentru Berlusconi în Italia, nemulţumiri în interiorul NATO şi bătălia pentru şefia FMI nu ne-au lăsat să ne „plictisim” prea tare nici în această săptămână.

Luni, 13 iunie

Italienii au participat, duminică şi luni, la un referendum cu patru întrebări ce vizau patru probleme diferite: energia nucleară, imunitatea miniştrilor în faţa justiţiei şi privatizarea companiei de apă. Ei au respins toate aceste iniţiative ale premierului Berlusconi, într-un gest ce poate fi interpretat ca un semnal al scăderii popularităţii prim-ministrului în ţara sa. Referendumul a fost organizat la doar două săptămâni după ce coaliţia de guvernmânt a suferit o înfrângere ruşinoasă în alegerile locale. Participarea la vot a fost de 57%, fiind primul referendum cu participare peste 50% în Italia,din 1995 încoace. Aproape 96% dintre alegători au optat contra poziţiei Executivului de la Roma. “Dorinţa italienilor este clară în toate subiectele propuse în această consultare”, a sous Berlusconi, recunoscându-şi înfrângerea. Rezultatele referendumului privitor la centralele nucleare este considerat un success important pentru mişcarea anti-nucleară, după accidentul nuclear din Japonia, din luna martie.

A trecut un an de când Belgia nu are un guvern – funcţionează cu un guvern interimar din cauza neînţelegerilor dintre formaţiunile ce au câştigat alegerile, dar nu deţin majoritatea. În 13 iunie 2010, Belgia a avut alegeri şi de atunci încoace funcţionează într-o continuă criză politică.Cum negocierile durează de atâta vreme, ţara este condusă de un guvern şi un premier interimar. Dar cât mai poate dura această sitaţie? Prim-ministrul Yves Leterme a demisionat în aprilie 2010, dar continuă să ocupe aceastăfuncţie, interimar. De fapt, la mijlocul lunii august el va fi premierul cu un mandate interimar mai lung decât cel anterior, legal, de lider ales să conducă un guvern. Şi totuşi, încă nu se întrezăreşte nicio soluţie, pentru viitorul apropiat, deşi regele Belgiei a încercat, de mai multe ori, să medieze conflictul şi a numit responsabili politici pentru conducerea negocierilor. Belgienii au depăşit în februarie recodul mondial al unei ţări fără guvern, recordul precedent fiind deţinut de Irak,, care a funcţionat 289 de zile fără Executiv, în 2009. Din punct de vedere strict tehnic, situaţia poate continua până la următoarele alegeri federale, care trebuie organizate în 2014, a declarat politologul David Sinardet.

Marţi, 14 iunie

Miniştrii de finanţe europeni au ieşit din reuniunea de la Bruxelles, în noaptea de marţi spre miercuri, reuşind doar parţial ceea ce şi-au propus – să depăşească o dispută între Banca Centrală Europeană şi Germania. Subiectul se referă la nivelul implicării investitorilor privaţi în acordarea unui al doilea împrumut Greciei. Şefii economiilor statelor membre UE au rămas împărţiţi în două tabere în privinţa propunerii Germaniei, care ar însemna ca deţinătorii privaţi de acţiuni să schimbe imediat titlurile pentru unele pe o perioadă extinsă, de şapte ani, astfel încât Grecia să aibă timp mai mult la dispoziţie să-şi rezolve problemele financiare. BCE, susţinută de Franţa şi Comisia Europeană, sprijină o iniţiativă numită „Iniţiativa Viena”, o formă mai blândă a schimbării datoriei, prin care deţinătorii de acţiuni şterg datoriile după ce titlurile deţinute ajung la maturitate.

Statele membre UE au ajuns la un acord privind acordarea unui pachet compensatoriu de 210 milioane de euro fermierilor care şi-au pierdut o parte din recoltele de legume, din cauza infecţiei cu bacteria E.coli, din nordul Germaniei. Acordul va permite Comisiei Europene să plătească producătorilor de castraveţi, roşii, salată verde şi ardei compensaţii pentur pierderile suferite după retragerea acestora de pe piaţă, în 26 mai. Spania, Franţa,Polonia şi Slovacia au votat împotriva acestui pachet financiar, insistând că UEW ar trebui să ofere un sprijin mai consistent agricultorilor. Decizia presupune plata a cel mult 50% din preţul obişnuit al producătorilor în luna iunie, deşi cifra finală va fi confirmatăabia în 22 iulie, după ce statele membre anunţă cantitatea de legume pierdute. Comisarul European pentru agricultură Dacian Cioloş a salutat acordul, subliniind nevoia unor instrumentre intervenţioniste în politica agricolă comună a UE.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a cerut Comisiei Europene să adopte rapid o legislaţie referitoare la reglementarea sectorului mărfurilor şi materiilor prime, avertizând că preţurile mari ameninţă creşterea economică globală. Parisul a menţionat acest subiectîn în topul priorităţilor sale pentru reuniunea Grupului G20, pe care îl conduce în prezent, Sarkozy dorind să discute pe tema respectivă, cu lideri din diverse regiuni, înainte de întrunirea de la Cannes, din noiembrie. Economiştii şi-au dat seama de pericolul pe care-l presupune preţul prea mare al mărfurilor, încă de acum 40 de ani, în timpul primului şoc pe piaţa petrolieră, le-a spus Sarkozy delegaţilor la o conferinţă organizată de CE, la Bruxelles. “Astăzi, ameninţarea a devenit realitate”, a precizat liderul francez, care speră ca un eventual succes la reuniunea G20 din toamnă să-i crească şansele pentru realegerea în funcţia de preşedinte, anul viitor, în mai.

Aderarea României şi Bulgariei la zona de liberă circulţaie Schengen ar creşte imigraţia ilegală prin Turcia şi Marea Neagră, a declarat, la Sofia, un analist al Agenţiei de poliţie europeană, Europol. Integrarea celor două ţări ar putea creşte presiunea asupra graniţei turco-greceşti şi ar putea duce la mărirea numărului de imigranţi ilegali, care ajung pe coasta bulgară a Mării Negre, a spus Jean-Dominique Nollet, şeful Departamentului Analiză şi Informare din cadrul Europol. Chiar dacă intrarea celor două ţări în Schengen “nu va schimba faţa lumii”, este nevoie să apreciem la adevărata valoare riscul pe care-l presupune acest lucru şi să luăm măsurile necesare, mai ales că regiunea Balcanilor a înregistrat recent cel mai mare trafic de persoane şi droguri din Europa ultimilor ani. Comentariile sale pun gaz pe foc în dezbaterea legată de amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, după ce miniştri de interne ai UE au luat această decizie, aşteptând progrese în domeniul justiţiei şi luptei contra corupţiei şi a crimei organizate.

Miercuri, 15 iunie

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, într-un interviu pentru BBC, că ţările europene membre ale Alianţei Nord-Atlantice trebuie să cheltuie mai mulţi bani pentru apărare. Rasmussen a spus că NATO este mai necesară ca oricând, iar statele europene trebuie să-i acorde mai multă importanţă. Comentariile sale sunt ideitnice cu celefăcute cu doar câteva zileîn urmă de secretarul American al Apărării, Robert Gates,, care a criticat europenii că nu fac suficiente lucruri pentru NATO, iar alianţa riscă să devină irelevantă. Gates se declarase exasperat de faptul că doar patru ţări europene (Franţa, Marea Britanie, Grecia şi Albania) alocă 2% din PIB apărării. SUA ar putea să nu mai investească în NATO, dacă statele europene nu-şi întăresc capacităţile militare.

Joi, 16 iunie

Mii de persoane au protestat pe strazile din Ungaria contra măsurilor de austeritate introduse de guvernul de la Budapesta, printre care reduceri ale pensiilor anticipate. A fost cea mai mare demonstraţie de la manifestaţiile contra cabinetului de centru-dreapta al premierului Viktor Orban, în aprilie. Mulţi dintre manifestanţi purtau costume de clovn, după ce premierul Orban ar fi declarat că trimite secretarul pentru “probleme de circ” să negocieze. Guvernul spune că reforma pensiilor este necesarăpentru a reduce cheltuielile bugetare. Poliţiştii, pompierii şi militarii au fost cei care au îngroşat rândurile protestatarilor. Circa 10.000 de oameni au mărşăluit, la Budapesta, de la Parlament până la palatul prezidenţial. Problema cea mai importantă este faptul că guvernul le va tăia aceste drepturi retroactiv. Nu va mai plăti pensile persoanelor cu vârsta mai mică de 65 de ani. Reforma se referă la poliţişti şi militari, în primul rand, care, până acum, aveau dreptul de a se pensiona la 45 de ani.

Premierul grec Georgios Papandreou a avut de luptat o bătăie grea în această săptămînă, iar războiul încă nu s-a terminat. După ce nu a reuşit să obţină sprijin în Parlament pentru pachetul de măsuri de austeritate necesar obţinerii unei noi tranşe din împrumutul extern, prim-ministrul a fost părăsit de colegi de partid, pierzând câţiva membri ai echipei din Legislativ, şi apoi a fost nevoit să facă faţă unor manifestaţii masive antiguvernamentale, soldate cu violenţe la Atena. După o reuniune de urgenţă a grupului parlamentar al Partidului socialist de la putere, PASOK, pentru a decide remanierea guvernamentală, Papandreou a anunţat schimbarea ministrului de finanţe. El a precizat că după remaniere va veni din nou în faţa Parlamentului, pentru a cere un vot de încredere.

Doi candidaţi au rămas în finală pentru postul de şef al FMI: ministrul economiei din Franţa, Christine Lagarde, şi guvernatorul Băncii Centrale Mexicane, Agusin Carstens. Carsterns s-a întâlnit, joi, cu oficiali de rang înalt din China pentru a câştiga sprijinul autorităţilor de la Beihing în această competiţie. Nu a reuşit să obţină un răspuns clar, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Lagarde, dra a precizat că discuţiile au fost “fructuoase”. Europa este însă unită în jurul ministrului francez, chiar Carstens şi-a descris candidatura ca fiind o bătălie dificilă. Unele dintre cele mai puternice ţări din lume, printre care SUA, nu şi-au declarat încă susţinerea pentru un candidat sau altul. FMI caută un nou director după arestarea, la New York, a lui Dominique Strauss-Kahn, acuzat de agresiune sexuală. Noul şef va fi numit de consiliul de conducere al FMI, format din 24 de persoane, până în 30 iunie, printr-un sistem complex de vot. SUA deţine cele mai multe voturi – 16,8%, Marea Britanie are 4,5%, iar China 3,8%.

Vineri, 17 iunie

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-au întâlnit, la Berlin, pentru a discuta despre datoria Greciei şi implicarea sectorului privat european în acordarea împrumutului extern pentru această ţară. Cei doi au căzut de acord ca aceatsă implicare a acţionarilor privaţi să se poată face, dar numai pe bază de voluntariat. Sătpămîna trecută, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a scris omologilor săi din Europa sisţinînd că investitorii ar trebui să-şi prleungească perioada de valabilitate a acţiunilor cu şapte ani, pentru ca Grecia să aibă timp să-şi resolve problema datoriilor.

După o săptămână de demonstraţii antiguvernamentale, premierul grec l-a numit în funcţia de ministru de finanţe pe Evangelos Venizelos, care a deţinut, anterior portofoliul apărării şi a devenit acum şi prim-ministru adjunct. Fără a ave aun trecut important în rezolvarea problemelor financiare, Evangelos Venizelos este o alegere nefericită în contextual actualei crize economice din Grecia. Nu sunt cunoscute opiniile sale asupra politicilor economice, cu excepţia faptului că a făcut parte din proiectul ce a pregătit Olimpiada de la Atena din 2004, un program ce a înghiţit multe fonduri de la buget. Scepticii spun că noul ministru a fost contracandidatul lui Papandreou, la şefia partidului din care cei doi fac parte, şi este greu de crezut că vor reuşi să colaboreze foarte bine după doar patru ani, pentru a rezolva problemele financiare ale Greciei.