În octombrie, rata inflației a urcat surprinzător la 4,7% de la 4,6% în septembrie, peste așteptările economiștilor. Comparativ cu luna anterioară, în octombrie, prețurile de consum s-au majorat cu 0,62%, a comunicat marți INS.
Cea mai mare creştere a fost la servicii, care s-au scumpit fată de octombrie 2023 cu 7,6%, urmate de alimente, cu 4,7%, şi mărfuri nealimentare cu 3,4%.
Cea mai mare parte a presiunilor inflaționiste a venit din partea produselor alimentare. Condițiile meteo nefavorabile au ridicat prețul alimentelor, legumele proaspete înregistrând pentru a treia lună consecutivă, o creștere de peste 2%, iar prețurile la fructe înregistrând a doua lună consecutivă, o creștere de aproximativ 3%.
Prețurile combustibililor au crescut, de asemenea, puțin mai repede decât se anticipa, notează Erste Bank. „Având în vedere datele recente și presiunile persistente în creștere din cauza prețurilor volatile la alimente, ne revizuim în sus previziunile privind inflația la sfârșitul anului la 4,9% de la 4,5% anterior”, au comunicat analiștii Erste Bank.
Estimarea este identică cu cea a BNR care a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, rata inflației la finele anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,62% în octombrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 0,75% lună la lună, în principal din cauza legumelor și fructelor care s-au scumpit.
Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,53%, în principal din cauza prețurilor mai mari la combustibili. Prețurile serviciilor au crescut cu 0,59%, cu un profil mai larg.
Producțiile agricole reduse de secetă se vor resimți în continuare în prețurile alimentelor și vor constitui probabil principalul risc inflaționist până la finele anului. Pentru anul următor, evoluția inflației ține de măsurile de consolidare fiscală pe care le va adopta guvernul după alegerile generale și prezidențiale.
De exemplu, o creștere a impozitelor indirecte va duce la presiuni inflaționiste crescute, în timp ce o ajustare fiscală prin impozite directe va ajuta la scăderea inflației. În cazul în care structura ajustării fiscale atenuează presiunea cererii interne, BNR ar putea avea spațiu să reducă dobânzile în primul trimestru. Cu toate acestea, este posibil ca unele dintre măsurile fiscale să aibă un impact inflaționist pe termen scurt, subliniază Erste Bank.
***
Urmărește-ne pe Google News
