Weekend crucial peste Prut:
Republica Moldova organizează duminică, 20 octombrie, alegeri prezidențiale și un referendum pentru modificarea Constituției în vederea stipulării obiectivului de țară de aderare la Uniunea Europeană. Ambele sunt alegeri capitale pentru viitorul Republicii Moldova, iar rezultatul va oferi un important indicator al unei alte runde de alegeri viitoare, la fel, dacă nu chiar mai importante: alegerile parlamentare din 2025, care au ca miză păstrarea actualei majorități politice, fără de care parcursul european al țării va fi periclitat.
Contextul alegerilor: Rusia încearcă din răsputeri să întoarcă Moldova în zona sa de influență
În ultimele luni, Rusia a încercat în repetate rânduri să deturneze procesul electoral din Republica Moldova, stat care a reușit, cu sprijinul aliaților occidentali, să scoată la lumină și să contracareze majoritatea manipulărilor și acțiunilor rusești.
Moscova a racolat și antrenat cetățeni ai Republicii pentru a provoca tulburări, agitație și conflicte cu autoritățile în zilele premergătoare alegerilor, iar MAE moldovean a denunțat joi tentativa Rusiei de a organiza turism electoral în cele două secții de votare organizate la Moscova pentru alegerile din 20 octombrie.
Kremlin a susținut, încurajat și finanțat formațiuni și candidați proruși, dar nu a reușit să coaguleze forțele antieuropene sau să concentreze finanțarea în spatele unui singur contracandidat prorus care să fie un adevărat pericol pentru Maia Sandu.
De cealaltă parte, președintele Maia Sandu și majoritatea parlamentară a acesteia au beneficiat de sprijin consistent din partea Comisiei Europene, a Parlamentului European și a statelor membre UE. Toate au trimis delegații la Chișinău care au susținut parcursul proeuropean al țării, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, tot la Chișinău, un consistent sprijin financiar pentru Republica Moldova.
Cine și cum se votează
Pe 20 octombrie, au drept de vot cetățenii moldoveni cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți până în ziua alegerilor, inclusiv. Urnele de vot se deschid pe 20 octombrie 2024 la ora 7:00 dimineața și se închid la ora 21:00.
Secții de votare sunt organizate și în afara granițelor. În România:
- 3 secții de votare în București
- 2 secții de votare în Iași
- 2 secții de votare în Cluj-Napoca
- Câte o secție de votare în orașele: Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Timișoara
Fiecare alegător va semna de două ori pe lista membrilor biroului electoral al secției de votare, atunci când vor primi cele două buletine de vot – unul pentru alegeri prezidențiale, altul pentru referendum.
Condiții de validare a referendumului și de câștigare a prezidențialelor
Alegerile prezidențiale sunt câștigate din primul tur dacă unul dintre candidați obține peste 50% din numărul de voturi valabil exprimate. Dacă nu se întâmplă asta, turul doi de organizează peste 2 săptămâni, cu primii doi clasați în primul tur.
Referendumul pentru modificarea Constituției este considerat valabil dacă la el au participat cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Potrivit datelor Registrului de Stat al Alegătorilor, pe listele electorale din Republica Moldova sunt înscriși puțin peste 3,3 milioane de alegători, ceea ce înseamnă că pentru validarea referenumului, este nevoie ca la urne să se prezinte cel puțin 1,1 milioane de alegători.
Mai departe, hotătârea este adoptată prin referendum dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În acest caz, peste 550.000 de alegători dintre cei care se prezintă la referendum trebuie să voteze „DA”, pentru ca modificarea Constituției prin referendum să aibă loc.
Alegerile prezidențiale- candidații
La alegerile prezidențiale participă 11 candidați- un record pentru Republica Moldova. Pe buletinul de vot ordinea este următoarea:
- Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM) – a ocupat funcția de procuror general al Republicii Moldova în perioada 29 noiembrie – 5 octombrie 2021
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate – actuala președintă a Republicii Moldova
- Renato Usatîi, de la formațiunea „Partidul Nostru” – fost primar al localității Bălți. A mai candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din anul 2020, când s-a clasat pe locul al treilea, după Maia Sandu și Igor Dodon
- Vasile Tarlev, de la Partidul pentru Viitorul Moldovei – a fost Prim-ministru al Republicii Moldova. În prezent este președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova
- Irina Vlah, candidat independent – fostă guvernatoare a Găgăuziei, reugiune autonomă din sudul Republicii Moldova
- Ion Chicu, din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei – fost premier al Republicii Moldova, fost ministru al Finanțelor și consilier al fostului președinte Igor Dodon
- Andrei Năstase, candidat independent – fost primar general al Chișinăului și viceprim-ministru și ministru de Interne în Guvernul Maia Sandu
- Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” – istoric, politician și fost boxer profesionist. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, consilier rational în Consiliul rational Ungheni și ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova
- Victoria Furtună, candidat independent – fostă procuroare anticorupție
- Tudor Ulianovschi, candidat independent – fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Guvernul Pavel Filip
- Natalia Morari, candidat independent – jurnalist din Republica Moldova
Pe lista contracandidaților Maiei Sandu se află 3 candidați care spun că susțin parcursul proeuropean al Republicii, dar care afirmă că ar face o treabă mai bună decât actualul președinte, 5 candidați care susțin narativele Rusiei și 2 ”independenți” fără miză clară pentru Moldova.
Ce spun sondajele despre prezidențiale
Cel mai recent sondaj, prezentat în septembrie 2024, arată că Maia Sandu rămâne favorita competiţiei pentru funcţia de preşedinte, cu circa 36 la sută din intenţiile de vot.
Președintele în funcție este urmat în preferințele electorale de Alexandr Stoianoglo, susţinut de PSRM (socialiştii fostului preşedinte Igor Dodon) – 10 la sută.
Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru, este cotat cu 7,5 la sută Irina Vlah, candidat independent, fostă guvernatoare a regiunii semiautonome Găgăuzia, este cotată cu 4 la sută.
Restul candidaţilor au înregistrat scoruri între 0 şi 2 la sută.
Este de remarcat că 22 la sută dintre cei care au participat la sondaj au spus că nu au luat încă o decizie clară în privinţa votului pentru alegerile prezidenţiale, ceea ce ar putea duce la modificări uşoare în clasamentul final al candidaţilor. Faţă de luna august 2024, nici unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale nu a înregistrat o creştere semnificativă de rating.
Miza referendumului
La referendumul din 20 octombrie 2024, cetățenii vor răspunde la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Alegătorul aplică ștampila cu mențiunea „Votat” în unul dintre cercurile de sub patrulaterele inscripționate cu „DA” / „NU”.
Dacă referendumul este declarat valabil și hotărârea adoptată, proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al Republicii.
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi declarată obiectiv strategic al ţării.
Constituţia va fi completată cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”. Se va stipula că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale UE şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale UE să se realizeze de Parlament prin lege organică, iar prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum şi ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale UE să aibă prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
Dacă hotărârea nu este adoptată sau dacă referendumul nu este declarat valabil, Constituția nu se va modifica, însă asta nu înseamnă că procesul de aderare a țării la Uniunea Europeană se va opri dacă majoritatea proeuropeană se păstrează și în viitorul Parlament.
Ce spun sondajele despre șansa ca referendumul să treacă
Ponderea cetăţenilor din Republica Moldova care susţin integrarea europeană a crescut anul acesta, de la 57 la sută în aprilie 2024 la 63 la sută în septembrie 2024.
În luna august, circa 66% dintre respondenţi afirmau că vor merge şi vor vota atât la prezidenţiale, cât şi la referendum. Numărul indecișilor rămâne însă mare, în jur de 205.
În ciuda propagandei insistente a Rusiei, sondajul din septembrie arăta că 69 la sută dintre moldoveni consideră că referendumul din 20 octombrie 2024 este un pas important pentru procesul de aderare la UE care trebuie efectuat acum pentru a nu pierde această şansă istorică.
***
Urmărește-ne pe Google News
