Propunerea scrisă, prezentată săptămâna trecută reprezentanților Comisiei Europene de către premier și Ministerul Finanțelor, prevede o reformă bugetară în 2025, urmând ca reforma fiscală să fie realizată în 2026.
Scopul de a reduce deficitul bugetar cu 0,7% în 2025, urmând ca fiscalitatea să rezolve problema deficitului bugetar în anii care vor urma.
Comisia nu și-a dat încă acordul asupra acestei propuneri, dar nici nu a respins-o, conform surselor CursDeGuvernare implicate în dialogul predominant scris dintre Bruxelles și partea română. Aceasta în ciuda faptului că premierul Marcel Ciolacu și președintele PNL Nicolae Ciucă au anunțat deja că au convins Bruxelles-ul să nu majoreze taxele în 2025.
Practic, executivul de la Palatul Victoria speră să rezove problema deficitului din 2025 prin măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul cu 0,7%.
Există, însă, și un plan mai radical, în cazul că Bucureștiul nu va putea respecta propria sa propunere:
Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, și Comisia Europeană au avut, începând cu luna august, un schimb intens de documente și informații vizând două subiecte majore, conform surselor Curs de Guvernare.
Compromisul propus Comisiei ar fi următorul: dacă în primul trimestru din 2025 nu se iau măsuri serioase de reducere a cheltuielilor publice, în următorul trimestru se vor adopta măsuri fiscale, inclusiv, la nevoie, majorarea TVA-ului.
Acest compromis are la bază două motive:
1. ANAF va avea o imagine clară a veniturilor generate prin digitalizare (e-Transport, e-Factura și e-TVA, precum și taxa de lux) abia după primul trimestru din 2025.
2. Oricum, majorarea TVA-ului, cea mai simplă măsură de control fiscal al deficitului, nu poate fi aplicată decât la șase luni de la aprobarea deciziei în guvern, conform Codului Fiscal.
Cum se va face reforma bugetară, potrivit propunerilor de la București
Surse implicate în negocierile dintre Bruxelles și București au declarat pentru CursDeGuvernare că există o listă cu câteva dintre măsurile trimise de Ministerul Finanțelor pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
1, Înghețarea cheltuielilor cu personalul în 2025 și chiar reducerea acestora. Acest lucru ar putea însemna și disponibilizări, dacă proiectul de majorare a salariului minim la peste 4.100 de lei va fi implementat anul viitor.
Reamintim că grila salarială a bugetarilor este calculată pe baza coeficienților legați de salariul minim brut. Pe scurt, dacă va crește salariul minim brut, vor crește și salariile bugetarilor, ceea ce ar presupune ca, pentru înghețarea avelopei salariale, să se recurgă la disponibilizări.
Proiectul de lege inițiat de guvern pentru ca România să aibă un salariu minim brut egal cu jumătate din salariul mediu brut mai are nevoie doar de votul deputaților.
2, Modificarea sistemului de achiziții publice.
Guvernul a promis că va aplica standarde de cost în achizițiile publice pentru a opri contractele supraevaluate.
Autoritățile publice ar urma ca, începând din 2025, să realizeze achiziții la prețuri similare: de la pixuri și aparate medicale până la costurile de construcție pe metru pătrat pentru clădiri și drumuri.
De altfel, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a scos deja la licitație în SEAP un contract cu o valoare maximă de 903 milioane de lei pentru achiziția de aparate portabile de ecografie și aparate de ultrasonografie pentru dotarea cabinetelor de medicină de familie din toate regiunile țării.
3, Reforma administrativă.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au mai promis la Bruxelles că vor aborda din nou problema reorganizării administrative. Despre modul în care se va face această reorganizare nu am putut afla mai multe detalii sigure. Una dintre propuneri este desființarea prefecturilor județene și numirea unui prefect regional. Instituțiile deconcentrate nu ar mai avea caracter județean, ci regional.
4, Valorificarea mai bună a fondului imobiliar al statului, prin vânzarea sau închirierea unor spații care nu sunt utilizate în prezent.
Măsuri fiscale probabile pentru 2025
În lista măsurilor propuse de România se regăsesc totuși și două măsuri fiscale solicitate imperativ de Comisia Europeană:
1. În primul rând, impozitarea microîntreprinderilor.
Ultima propunere trimisă la Bruxelles este ca aceste firme să fie impozitate cu 3% din venituri dacă cifra de afaceri este sub 450.000 de lei (88.500 de euro). Dacă se depășește acest prag, se va aplica impozitul pe profit de 16%. În prezent, pragul este de 500.000 de euro. Această măsură ține mai mult de PNRR decât de Mecanismul European de Stabilitate Financiară privind deficitul.
2, Eliminarea facilităților fiscale pentru forța de muncă și TVA.
În acest moment, anumite categorii de produse și servicii beneficiază de cote reduse de TVA, de 9% și 15%, în locul cotei standard de 19%. Guvernul dorește, totuși, să mențină TVA-ul redus de 9% pentru alimente.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Atenție la anii 2025-2028 – Problema nu e doar bugetară. 8 elemente și 5 întrebări despre boala care ne ține în viață”)
***
Urmărește-ne pe Google News
