Rata anuală a inflației a încetinit în septembrie la 4,62%, de la 5,08% în august, datorită prețurilor reglementate mai mici la gazele naturale și electricitatea, a combustibilului mai ieftin și a unui efect de bază favorabil. Prețurile de consum au crescut cu 0,33% lună/lună.
”Decelerarea inflației în România de la 5,1% în august la 4,6% în septembrie este un semn pozitiv pentru tendința de reducere a presiunilor asupra prețurilor. Cu toate acestea, detaliile indică faptul că factorii de decizie sunt departe de a declara victoria. Ne menținem prognoza de inflație de 4,2% pentru sfârșitul anului”, notează economiștii ING Bank, într-o notă transmisă investitorilor.
A doua cea mai mare creștere lunară a prețului alimentelor
Inflația alimentară a înregistrat un avans de 0,8% față de luna precedentă, a doua cea mai mare creștere din acest an (fructele și legumele au înregistrat o creștere semnificativă, cu 3,1% și respectiv 2,7% față de luna precedentă), evoluție ce ar putea fi ”un semn timpuriu al impactului secetei semnificative din acest an”, notează analiștii ING Bank.
Inflația nealimentare a scăzut la 3,3% în august, aproape neschimbată față de luna precedentă, ”după ce scăderea prețurilor la combustibili și gazele naturale și energia electrică reglementate a fost compensată de prețurile mai mari la produsele din tutun”, notează și economiștii BCR într-un raport transmis investitorilor.
Pe termen scurt, tensiunile geopolitice vor anula cel puțin o parte din câștigurile care au fost obținute datorită scăderii prețului petrolului. ”În plus, creșterea salariilor rămâne ridicată, de mult peste două cifre, menținând presiunile din partea cererii active cel puțin pe termen scurt”, avertizează experții ING.
Inflația în sectorul serviciilor rămâne cea mai persistentă, situându-se la 7,8% anual – ”un indiciu clar că nu este momentul pentru o politică de complacere”, mai punctează ei.
Prețurile, influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu, creșterea internă a creditării și a salariilor
Ei admit totuși că există riscuri semnificative ca nivelul inflației să fie mai ridicat, pe fondul creșterii recente a prețului petrolului, ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Un alt factor care ar putea influența nivelul prețurilor este cererea internă foarte mare.
”Credem că deficitele fiscale în creștere continuă, alături de activitatea puternică de creditare, creșterea rapidă a salariilor și inflația persistentă în sectorul serviciilor, vor adăuga mai multă presiune asupra considerentelor de politică monetară pe termen mediu, pe care, în opinia noastră, BNR le va lua din ce în ce mai mult în calcul”, se arată în nota citată.
Economiștii BCR și-au revizuit în sus prognoza de inflație pentru sfârșitul anului la 4,5% anual, față de estimarea anterioară de 4% anual, ”pe fondul unor modificări în ipotezele noastre de prognoză legate de prețurile la energie (în special prețurile gazelor naturale și petrolului), în conformitate cu curbele futures pentru gazul natural TTF și Brent Crude”.
Noile date vor afecta deciziile BNR privind dobânzile
Economiștii ING se așteaptă ca BNR să mențină ratele dobânzilor neschimbate până în ianuarie 2025. Pentru anul 2025 ei anticipează o reducere totală de 100 puncte de bază a dobânzii-cheie de politică monetară (până la 5,5%).
Economiștii BCR sunt de aceeași părere.” La ultima ședință din acest an, programată pentru 8 noiembrie, considerăm că rata cheie va fi menținută la 6,5% de către o BNR dependentă de date, având în vedere derapajul fiscal semnificativ, creșterea robustă a salariilor reale și scăderea mai lentă decât se aștepta a ratei inflației. Ne așteptăm ca următoarea reducere a ratei să aibă loc în trimestrul 2 din 2025”, se arată în nota citată.
***
Urmărește-ne pe Google News
