cursdeguvernare

miercuri

25 septembrie, 2024

logo-conferinte-curs-de-guvernare

Eugen Rădulescu, consilier BNR: De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul crește. Din 2025 începem să plătim

21 septembrie, 2024

Derapajele fiscale din anii electorali, în urma cărora deficitul bugetar crește nesustenabil, ceva ce „nu se întâmplă nicăieri în lumea civilizată”, vor trebui corectate anul viitor, atrage atenția economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României crește. Crește, și crește mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume așa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată! Nicăieri nu întâmpini, în an electoral, e explozie a cheltuielilor bugetare. Se produc mici derapaje, se produc mici alunecări, dar nu derapaje de această amploare, cum se întâmplă la noi de fiecare dată”, a declarat Eugen Rădulescu, sâmbătă, de Digi24.

El a avertizat că din anul următor deciziile luate în an electoral trebuie decontate.


„Deficitul bugetar la noi este atât de mare nu pentru că avem o fiscalitate mică, ci pentru că avem excepții. Vă dau un exemplu: avocații. Avocații plătesc și ei impozit pe venit, dar plătesc cam de 10 ori mai puțin decât plătim noi, restul. Vine un moment în care orice facem trebuie plătit. La anul va trebui să plătim. Din 2025 începem să plătim. Întrebarea care se pune este dacă vom reuși să o facem într-o manieră onorabilă, adică să avem o scădere de deficit care să fie crezută de piețe fără să bulverseze economia. Asta este marea problemă”, a subliniat consilierul guvernatorului.

Trei căi de redresare a finanțelor publice

Întrebat dacă vom putea plăti doar prin reducerea cheltuielilor, Rădulescu a spus că nu se poate fără să crești taxele. El a precizat că există trei căi de redresare a finanțelor publice.

Prima cale este ca impozitele care ar trebui să fie plătite acum chiar să fie plătite, afirmă consilierul guvernatorului, care a folosit drept exemplul TVA-ului. „Deficitul de încasare la TVA este de 36%. Deci mai mult de o treime din TVA-ul care ar trebui să fie plătit în România nu ajunge niciodată la buget. Nu se plătește. Media Uniunii Europene este undeva pe la 5%, noi suntem la 36%. Aceasta ar fi o primă cale și probabil că ar fi cea mai bună”.

Al doilea lucru care ar putea fi făcut ar fi eliminarea tratementelor fiscale preferențiale, cum ar fi, de exemplu, cotele reduse de TVA sau regimul microîntreprinderilor.


„Avem un mare număr de excepții de la regulă. Avem excepții de la regulă chiar pe partea de TVA. Avem domenii la care nu se plătește TVA sau se plătește mult mai puțin. La un moment dat, sălile de sport nu plăteau TVA decât 5%. Acum se plătește 19% pentru sala de sport, așa cum e normal”, amintește el. În ce privește microîntreprinderile, Rădulescu afirmă că nu este normal să renunțăm la bani gratis din PNRR pentru a păstra regimul microîntreprinderilor.

„Nu poți ca microîntreprinderi care angajează mai mult de un sfert din forța de muncă a României să nu plătească impozit pe profit, ci minunea aceea de 3%. Guvernul nostru zice să renunțăm la banii de la PNRR pe care îi primeam gratis pentru că nu vrem să ne atingem de această pomană. O schimbare pentru microîntreprinderi nu înseamnă eliminarea lor. Economia are multe capacități de a se ajusta, mai ales că asta ar însemna o normalizare a lucrurilor”, spune Rădulescu.

A treia cale care există pentru majorarea veniturilor este mărirea impozitelor, spune Eugen Rădulescu. „Tare mă tem că, în momentul în care vorbești despre mărirea veniturilor, prima pe care poți să apeși este mărirea impozitelor, și anume tot a TVA-ului, pentru că aici este cel mai ușor de colectat. Mai poți mări niște accize pe la combustibili, mai poți face niște giumbușlucuri de genul acestora, dar dacă vrei bani imediat la buget, crești TVA”, afirmă Rădulescu.

Eugen Rădulescu spune că există și căi de reducere a cheltuielilor, dând drept exemplu o potențială reorganizare a administrațiilor locale. Pe de altă parte, el a avertizat și asupra cheltuielilor care nu vor mai scădea, cum ar fi pensiile sau dobânzile la datoria publică, care au trecut deja de 2% din PIB.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: