În contextul în care temerile privind inflația încep să facă loc temerilor privind locurile de muncă din SUA, Rezerva Federală (Fed) va analiza săptămâna aceasta oportunitatea primei reduceri a dobânzii de politică monetară de la pandemie încoace.
Aceasta este mult-așteptată de investitori, având în vedere că actualele costuri de finanțare din SUA sunt la maximul ultimilor 23 de ani (5,25-5,5%), notează Financial Times.
Pentru președintele Fed, Jerome Powell, capacitatea instituției de a gestiona nivelul dobânzilor de așa natură încât să evite o nouă contracție a pieței muncii, dar și să obțină o „aterizare lină” a economiei va fi esențială pentru reputația sa, după ani în care a navigat sistemul financiar global prin cea mai mare contracție de la Marea Depresiune încoace și cea mai gravă criză a inflației din ultimele decenii.
După cum observă și jurnaliștii FT, aterizările line sunt mai mult o excepție. Reducerea dobânzilor de politică monetară a fost aproape mereu un semnal că se apropie recesiunea.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, săptămâna trecut, la rândul său, o nouă reducere a dobânzii cheie cu 25 puncte de bază, pe măsură ce inflaţia din zona euro a dat semne de încetinire, iar creşterea economică a început să piardă din elan.
Provocările nemaiîntâlnite care vor cântări asupra deciziei
Alan Greenspan este creditat de istorici drept bancherul central cu cel mai mare succes în privința reducerii inflației fără aruncarea economiei în recesiune. „Atunci a devenit Greenspan un zeu, dar a fost ușor în comparație cu ceea ce au de-a face acum”, a comentat Alan Blinder, fost vicepreședinte Fed la începutul anilor 1990, în mandatul lui Greenspan, despre actuala conducere a Fed.
El a subliniat provocările nemaiîntâlnite cu care s-au confruntat oficialii băncii centrale americane, de la pandemie, la războiul din Ucraina și până la o ieșire mult mai mare a inflației din ținta de 2%. „Dacă Powell va reuși să obțină (o aterizare lină, n.r.), va intra în istoria Rezervei Federale.”
Succesul Fed ar putea depinde în mare parte de cât de repede revine politica monetară la un cadru mai „neutru”, care nici nu reprimă și nici nu stimulează creșterea. O relaxare prea rapidă va duce la ”înrădăcinarea” inflației. O relaxare prea lentă ar putea provoca prejudicii economice nejustificate.
Investitorii așteaptă echilibrul perfect între inflație și dobândă
De ținut în frâu sunt, de asemenea, câștigurile istorice ale angajaților, acumulate în urma șocului Covid-19, precum impactul deciziilor Fed asupra alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie.
Găsirea echilibrului corect este cel mai important aspect. Investitorii vor urmări cu interes decizia de miercuri, în contextul în care părerile sunt împărțite: piețele nu exclud nici o reducere de 0,25 puncte procentuale, nici una mai îndrăzneață, de jumătate de punct procentual.
„Există toate motivele să credem că economia SUA poate reuși o aterizare lină cu o politică adecvată”, a comentat Julia Coronado, un fost economist al Fed, care conduce acum MacroPolicy Perspectives.
Datele economice mixte complică situația
De la ultima întâlnire a Fed din iulie, când mai mulți membri au considerat o reducere a ratei „plauzibilă”, datele economice au fost relativ mixte. Inflația pare că s-a retras, dar nu de tot. După un raport slab privind locurile de muncă în iulie, creșterea lunară a fost ceva mai mare în august, pe măsură ce rata șomajului a scăzut.
Alți indicatori, cum ar fi locurile de muncă vacante, au continuat să scadă. În acest context, peste 90% dintre economiștii chestionați în cel mai recent sondaj FT-Chicago Booth au spus că se așteaptă că Fed să acționeze treptat, cu o reducere de un sfert de punct procentual miercuri, proiectând o aterizare lină a economiei.
***
Urmărește-ne pe Google News
