Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane euro aplicate de Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru că Budapesta a comis o „încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” prin limitarea dreptului unui refugiat de a solicita azil. Comisia va opri cele 200 de milioane din fondurile europene alocate Ungariei, dacă amenda nu va fi virată la noul termen limită fixat – 17 septembrie, scrie Euronews.
Oficiali maghiari au declarat de mai multe ori că Ungaria nu intenționează săplătească amenda. Luna trecută, şeful Oficiului Prim-ministrului Ungariei, Gergely Gulyás, coordonator al afacerilor europene, a declarat că „dacă Bruxelles-ul vrea să primească și mai mulți migranți, Ungaria le-ar oferi un bilet numai dus”.
Amenda trebuia plătită până la 16 iulie, însă Budapesta a ignorat termenul, astfel încât Bruxelles-ul a trimis o a doua cerere de plată și a fixat un nou deadline – 17 septembrie, relatează Euronews.
După acest nou termen limită, Comisia Europeană va lansa așa-numita „procedură de compensare” și va deduce cele 200 de milioane euro din fondurile alocate Ungariei în acest exercițiu financiar.
Milioane de euro din fondurile UE au fost deja înghețate din cauza preocupărilor legate de regresul democratic al Ungariei.
„Nu există nicio marjă de manevră aici. Trebuie să respectăm procedurile aplicabile”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei.
Sentința CJUE privind „încălcarea fără precedent și excepțional de gravă a dreptului UE”
În iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a impus Budapestei un prim termen de plată, 16 iulie, lăsându-i 45 de zile pentru finalizarea tranzacției.
Sentința pronunțată în iunie de CJUE se referă la o „încălcare fără precedent și excepțional de gravă a dreptului UE” de către Ungaria, „din cauza restricțiilor impuse de multă vreme de Ungaria privind dreptul de azil”. Din decembrie 2020, prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, a fost acuzat de Bruxelles că a făcut aproape imposibil accesul la procedurile de azil, după instituirea unei limitări a depunerii cererilor persoanelor care solicită protecție internațională. În plus, Ungaria este acuzată și că a ținut ilegal solicitanți de azil în „zone de tranzit”, închise după controversă.
Aceste deficiențe, descrise într-o hotărâre a CJUE ca fiind o „încălcare fără precedent și excepțional de gravă a dreptului UE””, au fost ignorate de Budapesta, dând loc la acțiunea judiciară a cărei sentinţă a fost pronunțată în iunie. În ciuda acestor consecințe, Orbán continuă să considere amenda forfetară de 200 de milioane de euro drept „scandaloasă și inacceptabilă”.
„Se pare că migranții ilegali sunt mai importanți pentru birocrații de la Bruxelles decât propriii lor cetățeni europeni”, a declarat Viktor Orbán la momentul deciziei.
****
Urmărește-ne pe Google News
