Avem de reconstruit un sector economic: industria chimică e responsabilă de 42% din dezastruosul deficit comercial. Asta în condițiile în care avem resurse

Dezechilibrul dintre importurile și exporturile de produse chimice a ajuns să reprezinte 42,2% din deficitul comercial total al României. Asta în condițiile în care România era – după 7 luni di acest an – singura țară cu deficit comercial din statele ECE – cu o estimare de peste 20 mld. euro deficit pentru întregul an.

Deficitul comercial din comerțul internațional cu produse chimice a fost anul trecut în valoare de 12,2 mld euro, după ce în anul anul precedent a fost de 13,7 mld euro.

Raportat la deficitul comercial total, ponderea din comerțul cu produse chimice a crescut la 42,2% din total, față de 40,2%. Reducerea de anul trecut a importurilor de substanțe și produse chimice se datorează și unei cereri mai scăzute din partea unei industrii prelucrătoare aflate într-un declin puternic.

Balanța comerțului cu produse chimice și petrochimice are o explicație: Începând cu închiderea Arpechim, cu dezintegrarea Oltchim și cu intrarea în faliment a companiilor deținute de Interagro, industria chimică românească a produs un și mai mare deficit comercial.
În urmă cu două săptămâni, și combinatele din Turnu Măgurele și Săvinești – închise de ani de zile, au fost scoase din nou la vânzare.
Toate acestea, în condițiile în care România deține resursele naturale necesare pentru a reconstrui această industrie, care numai în anul 2022 a importat de aproape 19 miliarde de euro: o țară cu potențial agricol excepțional importă cea mai mare parte a îngrășămintelor chimice, după ce și-a închis unul câte unul combinatele.

Presiunea, în cifre, pe balanța comerială și pe uriașul deficit de cont curent

În primele șapte luni din acest an, importurile de produse chimice, cu o pondere de 11,4% în total importuri, au crescut cu aproape 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. În cadrul acestei secțiuni, cea mai mare pondere a avut-o capitolul „produse farmaceutice”, reprezentând 42,4% din total secțiune și 5% din total importuri. Ponderea produselor chimice în total importuri a crescut de asemenea cu 0,7 puncte procentuale, comparativ cu anul trecut.

Dacă se adaugă și importurile de mase plastice, fabricate din produse ale industriei chimice, valoarea importurilor a crescut constant în ultimii ani, atingând un maxim de 18,2 mld euro în 2022. Saltul valoric se explică însă și prin creșterea generalizată generate de criza energetică care a dus la scumpirea energiei pe plan global, industria chimică fiind prin definiție energofagă.

Reducerea de anul trecut a valorii importurilor Nu provine din îmbunătățirea producției, ci din scăderea generalizată a activității industriale – deci o cerere mai scăzută de materii prime.

Scăderea producției în industria chimică s-a accentuat și după anul 2022, pe fondul creșterii prețurilor materiilor prime și ale energiei, deși au existat câteva vârfuri, susținute de exporturile de petrochimice către Ucraina.

În termeni anuali, producția internă de produse chimice a scăzut în volum în 2023 până la 75,7% din nivelul atins în 2021, după ce în 2022 fusese 80,2%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Scăderea de anul trecut se explică prin cererea mai redusă și competitivitatea redusă a industriei românești.

Importurile de îngrășăminte chimice – creștere tenace

Majorarea importurilor se datorează și reducerii producției de îngrășăminte chimice. În prezent se importă aproximativ 65% din necesarul de îngrășăminte chimice pentru agricultură, producția internă fiind tot mai mică pe fondul scumpirii gazelor naturale, principala materie primă. În costul de producție al unei tone de îngrășăminte azotoase, aproape 80% reprezintă costul gazelor naturale ceea ce face ca îngrășămintele românești să nu mai fie competitive.

În urmă cu aproximativ 30 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice care produceau aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, cu un consum anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz anual. În prezent mai sunt în funcțiune doar două, Azomureș și CIC Năvodari, dar și acestea producând cu întreruperi, în funcție de prețul gazelor naturale.

Scăderea prețurilor la energie trebuie să găsească o industrie funcțională

În primul trimestru din 2024 s-a observat însă o inversare a trendului din industria chimică, deși se aștepta o scădere în continuare a producției.

Deși producția industrială a scăzut în T1/2024 pe total cu 0,9% comparativ cu ultimul trimestru din 2023, fabricarea substanțelor și a produselor chimice a înregistrat o creștere neașteptată de 8,1 puncte procentuale față de trimestrul anterior.

Aceasta se datorează unei scăderi a costurilor cu energia și materiile prime, care au permis obținerea unor prețuri competitive.

Comparativ cu primul trimestru din 2023, în T1/2024 s-a consemnat o scădere a producției industriale de 2,7% însă ramura industriei chimice a consemnat cea mai mare creștere (14,5%, pe baza majorării cererii interne cu 19,3%), conform Comisiei Naționale de Prognoză.

Pentru T2/2024, analiza conjuncturală realizată de agenţii economici estimează o creştere a producţiei industriale de 7,0%, faţă de trimestrul anterior. Printre ramurile industriale pentru care se anticipează o creștere cuprinsă între 15 și 20% se numără și industria chimică relevă ancheta de conjunctură realizată de CNP.

(Citiți și: ”Deficitul comercial al României – sectoarele în care s-a cronicizat. Ce politici economice ar putea să ne pună în valoare materiile prime și industriile?”)

***