12 aprilie, 2024

Eduard Mititelu, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a anunțat marți, 9 aprilie, la Conferința CDG Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România, că autoritățile statului au obținut în sfârșit ”o primă mapare a aplicațiilor din România, o radiografie a ce aplicații există pe fluxul de lucru al instituțiilor publice”. Este o idee mai veche lansată de ADR, în vremea când instituția era condusă de Sabin Sărmaș, care se concretizează azi cu ajutorul unui proiect finanțat prin PNRR.

Deocamdată, detaliile acestui studiu nu sunt publice. Oficialul MCID asigură că documentul va deveni public după momentul emiterii unei HG pentru registrul aplicațiilor informatice.

Cele mai importante declarații:

Încercăm ca în scurt timp să nu ne bazăm doar pe PNRR. Sperăm să avem în curând un program de dezvoltare a digitalizării în administrațiile locale prin bugetul de stat. Să putem interveni acolo unde sunt anumite probleme în digitalizare și digitizare în administrațiile publice.
Am reușit anul trecut să avem normele de aplicare ale legii interoperabilității, atât la nivel operațional cât și la nivel tehnic.
După adoptarea acestor norme, toate proiectele din PNRR, inclusiv cele legate de societatea informațională, au obligația de a le aplica astfel încât să realizăm interoperabilitatea la nivel tehnic.
Prin POCIDIF (Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, n.r.) vom începe și crearea platformei naționale de interoperabilitate. Avem un nou registru de bază față de ce stipula legea interoperabilității, registrul național al datelor de contact al instituțiilor publice din România.
Urmează să promovăm și registrul aplicațiilor informatice (menționat în legea interoperabilității), pe care vrem să-l operaționalizăm cât mai repede.
Am reușit prin PNRR și… probabil veți râde că iar ne întoarcem la PNRR, am reușit prin PNRR să avem o primă mapare a aplicațiilor din România, o radiografie a ce aplicații pe fluxul de lucru al instituțiilor publice avem în România.
Privind inteligența artificială, după un amplu proces de consultare, atât pentru un proiect POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă), cât și prin consultări publice pentru o strategie în acest domeniu, este această strategie în diferite faze de avizare inter-instituțională, astfel încât să o avem adoptată în scurt timp.
Nu este un proces simplu, este undeva la 23 de avizatori, dar încercăm să avem avizele tuturor instituțiilor care au un rol în aplicare, pentru a ne asigura că se vor implica cu toate resursele în ducerea la îndeplinire a obiectivelor acestei strategii.
În privința colaborării dintre mediul public și cel privat, eu cred… și experiența din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării mi-a arătat că secretul digitalizării în România îl reprezintă această colaborare. Mediul privat are know-how bogat, are și altă viteză de implementare a aplicațiilor. Vorbim, de exemplu, de know- how-ul pe care l-am preluat de la mediul privat în proiectul cloud-ului guvernamental.
Avem o colaborare esențială cu mediul privat în domeniul inteligenței artificiale, unde avem o axă specifică.
Vorbeam de un proiect de dezvoltare a digitalizării în administrațiile locale, acesta vine și dintr-un proiect mai vechi al Ministerului Digitalizării. Am încercat să mergem la firul ierbii în administrațiile locale, să vedem de ce nu se conectează la ghișeul.ro și de ce există probleme în procesul de digitizare.
Mi-aduc aminte de două răspunsuri foarte interesante pe care le-am primit dintr-o primărie. Mi-a spus un primar: domnule, cum conectez pixul și caietul la ghișeul.ro? Și atunci mi-am dat seama că trebuie să pornim și mai de departe. Că trebuie dezvoltate aplicații prin care să se conecteze datele la ghișeul.ro.
Și mi-au spus: cum muți caietul în aceste aplicații? Pentru că primăria nu are resurse pentru digitizare. Pentru unele companii sunt elemente mici, dar pentru unele primării sunt substanțiale cu costuri substanțiale.
Și atunci a venit ideea programului de transformare digitală a autorităților publice locale, prin care ne dorim să le oferim, după modelul voucher-elor pentru inovații, voucher-e pentru digitalizarea administrației. Există proiecte, există idei și trebuie să ne focusăm la firul ierbii în vederea creșterii digitalizării și a gradului de utilizare de servicii publice digitale.
La nivelul primăriilor vorbim de cele mai multe evenimente de viață ale cetățeanului. Acest lucru îl putem vedea și în catalogul serviciilor publice recent lansat împreună cu colegii de la Autoritatea pentru Digitalizarea României, iar acum lucrăm pentru aducerea de informații în acest catalog.
Am și conectat acest catalog cu ION (consilierul public guvernamental bazat pe inteligență artificială). ION va avea o nouă versiune în care va putea oferi informații cetățenilor.