Fermierii români resping sistemul antigrindă, ei acuză că, în loc să-i ajute, le aduce prejudicii prin faptul că rachetele ar împrăștia norii și l-ar aduce seceta.
Guvernul a aprobat în ultima ședință extinderea programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024. Au fost alocate 68,2 milioane lei, dintre care 23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament, pentru un program pe care fermierii îl resping și îl consideră vinovat de seceta pedologică din anumite zone.
Situația științifică este necunoscută, întrucât abia acum Ministerul Agriculturii va lansa un studiu de impact.
Ce presupune noua etapă de dezvoltare a sistemului, pentru care s-au alocat fondurile:
- În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creștere a precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania.
- Vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.
- Sunt finanțate studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.
Sistemul a fost demarat în 2005
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005.
Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării.
„De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice”, menționează un comunicat al Ministerului Agriculturii.
Problema sistemului antigrindină a fost și pe agenda negocierilor din timpul protestelor fermierilor
Agricultorii din zonele unde antigrindina funcționează, precum Vrancea, spun însă că acesta produce secetă, conform monitorizărilor făcute de fermieri și colectate de asociațiile acestora.
Părerile sunt împărțite, însă: mulți fermieri din diferite județe au reclamat că, prin lansarea de rachete antigrindină sunt alungați norii de ploaie, provocând astfel secete pedologice crunte, în timp ce alți fermieri s-au arătat mulțumiți de rezultatele funcționării Sistemului Naţional Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), structură profesională federativă formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, a solicitat MADR suspendarea imediată a sistemului antigrindină, amenințând chiar cu proteste.
„Sistemul antigrindină, în ciuda scopului său inițial de a proteja culturile agricole, a generat o serie de efecte dezastruoase asupra activitățiloe agricole din zonele de influență, aspect confirmat și documentat de către membrii noștri, fermieri din județele Vrancea, Prahova, Iași”, a explicat APPR.
Deși sistemul funcționează din 2005, Ministerul Agriculturii nu are un studiu de impact
În ianuarie, în timpul negocierilor purtate ca urmare a protestelor fermierilor, Ministerul Agriculturii a promis că va prezenta un studiu de impact privind efectul sistemului antigrindină, care să arate, științific, efectele acestor trageri de rachete.
Ar fi primul în aproape nouă ani de existență a sistemului și de proteste din partea „beneficiarilor” sistemului. Agricultorii acuză că rachetele sunt folosite la cererea unor latifundiari, pentru a sparge norii deasupra terenurilor acestora sau, dimpotrivă, pentru a-i alunga cât mai departe.
Rachetele, lansate doar cu aprobarea ministrului Agriculturii
Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le-a promis asociaților protestatare că nu vor mai exista situații precum cele de până acum și că folosirea rachetelor va fi monitorizată cu mare atenție chiar de conducerea instituției.
„Am avut o întâlnire cu foarte mulți fermieri din zona Prahova, din zona Vrancea, a participat și domnul director Gheorghe Căunei-Florescu (directorul Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină din cadrul Ministerului Agriculturii, – n.r.). În ședința de guvern (de joi, 21 martie – n.r.), am aprobat o hotărâre privind dezvoltarea sistemului antigrindină din România – încă 11 puncte, cu o finanțare de aproape 44,9 milioane de lei. Să știți că sunt anumite zone în care, atunci când vin anumiți nori de ploaie, se trage cu foarte multe rachete și acei nori se dispersează – fermierii, pe bună dreptate, din punct de vedere tehnic vorbind, sunt convinși (de lucrul acesta). Am luat hotărârea și săptămâna aceasta am o întâlnire cu toate formele asociative, marți, la ora 14:00, privind o dezbatere pe sistemul antigrindină”, a anunțat Florin Barbu, la Agro TV, în emisiunea „Agricultura la Raport”.
De asemenea, Florin Barbu a anunțat că tragerile cu rachete antigrindină vor fi monitorizate, iar sistemul va fi activat numai la nevoie și doar cu aprobarea Serviciului de situații de urgență și a ministrului:
„Decizia va fi foarte clară, am discutat-o și, așa cum am promis și fermierilor din Vrancea, Vaslui, Iași și Prahova, toată comanda va fi la Ministerul Agriculturii, (împreună) cu domnul director general Căunei. Practic, nu se va mai trage cu rachete decât atunci când Serviciul de situații de urgență din cadrul Ministerului Agriculturii va da aprobarea pe tragere. Cred că ar trebui să lăsăm o perioadă să vedem cum se comportă fără sistem de antigrindină și sunt convins că ne vom lămuri cu toate lucrurile acestea, pentru că, în paralel, lucrăm și la un studiu foarte important privind sistemul antigrindină, ce beneficii aduce și ce rele aduce”.
Cum funcționează sistemul antigrindină?
Sistemul constă în tunuri sonice, dispozitive care emit unde sonice spre norii în care se formează grindina, în scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheață, astfel încât precipitațiile să cadă sub formă de ploaie.
Unda de propagare este foarte mare, însă o rachetă antigrindină nu are niciun efect asupra grindinei deja formate.
O rachetă este eficientă pe o suprafață de maximum 20 de kilometri pătrați.
O echipă de câțiva oameni monitorizează imaginile primite din mai multe surse și, imediat cum este sesizat pericolul de grindină, se declanșează procedurile pentru folosirea rachetelor. Sunt înștiințate aviaţia militară şi civilă.
Operatorul sistemului este firma Intervenții Active în Atmosferă, „companie specializată în activități de intervenție activă în atmosferă cu scopul reducerii și eliminării efectelor fenomenelor meteorologice cu potențial distructiv, precum grindina sau seceta, care pot cauza pagube culturilor agricole din România, dar, și bunurilor deținute de persoane fizice și juridice în zonele protejate”, conform prezentării de pe site-ul acesteia.
În prezent, societatea operează în 87 de Puncte de Lansare Rachete Antigrindină, coordonate din 6 Puncte de Comandă:
- Iași
- Focșani
- Ploiești
- Drăgășani
- Timișoara
- Mureș
****
Urmărește-ne pe Google News
