Ad Astra denunță ”fabricile de articole” științifice fără valoare și fraudele din cercetare

Ad Astra, comunitate a cercetătorilor români, avertizează că în România a luat amploare fenomenul articolelor științifice fără valoarea sau fraudate, publicate în ”fabrici de articole” acceptate de multe dintre universităților din țară. Inclusiv membri ai Academiei Române publică articole în astfel de reviste, iar recompensele guvernamentale sunt semnificative, ajungând la zeci de mii de euro anual, arată Ad Astra.

Fenomenul ”fabrici de articole” fără valoare științifică a luat amploare în toată lumea, dar proporțiile din România, și faptul că autoritățile din domeniu legitimează aceste practici prin premierea unor cercetători care aleg să-și publice lucrările în astfel de reviste, agravează situația.

Ad Astra propune reevaluarea criteriilor utilizate în evaluarea calității cercetării, atât la nivel de cercetător cât si la nivel de instituție de cercetare și sancționarea celor care fraudează.

(Citește și: Analiză / Cercetarea în România nu are trecere nici măcar în economia privată: larga prăpastie față de economiile vecine)

Fenomenul se amplifică în România, precizează Ad Astra, într-un comunicat

„Observăm cu mare îngrijorare tendința de creștere a numărului/proporției articolelor a articolelor care sunt publicate prin proceduri editoriale dubioase, străine de uzanțele curente de evaluare peer- review. Aceste proceduri, care in mod normal durează luni de zile, ajung, prin practicile fabricilor de articole, să fie realizate in câteva săptămâni sau chiar zile. Acest lucru arunca suspiciuni serioase si justificate legate de corectitudinea si obiectivitatea procesului evaluare peer-review. Aceasta situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât nu numai că lipsesc măsurile de contracarare, dar mai mult, sunt premiați protagoniștii acestui fenomen de abatere semnificativă de la normele eticii academice. Astfel stimulentele pentru astfel de practici, inclusiv recompensele bănești, au atins cote alarmante, adesea de zeci de mii de euro/persoană/an, precizează asociația.

Asociația Ad Astra își exprimă profunda îngrijorare față de tendința de escaladare a încălcării eticii academice în publicarea articolelor științifice. Doua aspecte în acest sens ies în evidentă și anume:

• a) frecvența tot mai mare și „inventivitatea” formelor de frauda în publicare

• b) practică alarmantă de publicare a rezultatelor cercetării în stilul fabricilor de articole („paper mill”). Astfel, un număr tot mai mare de cercetători adoptă aceasta practică incorectă, unii ajungând la performanța ca după o cariera mai mult decât modestă să publice un număr foarte mare de articole, în unele cazuri chiar și peste 100 de articole de cercetare pe an, adică un articol la circa 3 zile!

„Asociația Ad Astra trage un semnal de alarma privind cazurile tot mai dese de fraudă in articolele publicate de autorii din România (de exemplu falsificarea imaginilor/figurilor in articolele publicate, fapt care pun sub semnul întrebării validitatea ştiinţifică a întregului articol). Astfel, site-ul PubPeer.com are numeroase semnalări de „articole problemă” suspectate de frauda, un studiu recent arătând că mai mult de două treimi din comentariile si sesizările de pe PubPeer.com sunt legate de un anumit tip de abatere, în principal despre manipularea imaginilor.”

Comportamentul autorităților de profil încurajează aceste practici, acuză Ad Astra

În România, această tendință îngrijorătoare s-a manifestat sub diferite forme, câștigând din nefericire un avânt semnificativ în ultimii ani:

• Analiza listei de articole publicate de unii dintre membrii activi ai Academiei Romane arata o frecventa neobișnuit de mare de articole publicate in reviste aparținând editurilor MDPI8 si Hindawi9. Aceste două edituri sunt bine-cunoscute pentru agresivitatea politicilor lor editoriale. Deși unele reviste aparținând acestor două edituri au un sistem de peer review corect, totuși proasta reputație a acestora se datorează printre altele numărului ridicat de semnalări pe site- ul PubPeer.com privind fraude si alte pentru probleme de etică legate de articolele publicate. Regretabil, 11 articole având drept autori 4 membrii activi ai Academiei Române sunt semnalate pe PubPeer cu probleme evidente de fraudă. Atragem atenția că aceste aspecte au un potențial crescut de a compromite integritatea și reputația uneia dintre cele mai respectate instituții academice ale națiunii.

• Ministerul Cercetării, Inovației si Digitalizării (MCID): „Gala Cercetării Românești”, eveniment menit să întinerească cercetarea românească, a recunoscut din păcate cercetători cu tendințe de a publica în edituri dubioase, precum MDPI8. La ultima ediție a acestui eveniment, Asociația Ad Astra a observat o minoritate de certe valori a fost complet eclipsată de o majoritate de false valori in cercetare si pentru care calitatea e egala cu numărul de articole de tip „nu-contează-unde- publicam-si-ce-publicam”. Acest lucru ridică îngrijorări serioase cu privire la criteriile utilizate pentru acordarea și recunoașterea contribuțiilor științifice la nivel național.

Soluțiile propuse de comunitatea cercetătorilor români din țară și străinătate

• Revizuirea criteriilor de evaluare – Un pas crucial în abordarea acestor probleme este reevaluarea criteriilor actuale utilizate în evaluarea calității cercetării, atât la nivel de cercetător cât si la nivel de instituție de cercetare. Aceasta include trecerea de la măsurile pur scientometrice, cum ar fi factorii de impact, număr total de articole indiferent de calitatea lor, numărul total de citări ale articolelor unui cercetător, factorul Hirsch, la evaluări holistice și calitative ale contribuțiilor de cercetare. În acest sens Asociația Ad Astra și-a exprimat in mod public, printr-un comunicat10 susținerea Declarației de la San Francisco privind evaluarea cercetării (DORA), care subliniază necesitatea unor modalități noi evaluarea cercetării, cu un grad de obiectivitate mult mai ridicat. Cerem in mod explicit sprijinirea exclusiv a celor care publică în jurnale de calitate, de top în domeniul lor, a celor care aduc contribuții majore in domeniul lor de activitate, indiferent de numărul absolut de publicații , de factorul lor Hirsch. Pe de altă parte, cerem descurajarea publicării în jurnalele de calitate îndoielnică cu practici editoriale sub un standardele de calitate larg acceptate.

• Stabilirea de noi standarde – Este imperativ necesar să instituim și să impunem standarde riguroase și neechivoce pentru procesele de evaluare și publicare științifică. Acest demers necesită o analiză exhaustivă și sistematică a integrității și credibilității revistelor științifice, asigurând astfel transparență totală în procesul de peer-review. De asemenea, considerăm că trebuie implementate măsuri ferme de penalizare pentru cercetătorii ale căror articole încalcă normele etice, incluzând sancțiuni clare și mecanisme de responsabilizare. Această abordare ar trebui să fie însoțită de o campanie de conștientizare în rândul comunității academice, subliniind importanța aderenței la aceste standarde, pentru a menține integritatea și credibilitatea cercetării științifice. Prin aceste acțiuni, vom contribui la asigurarea un mediu academic în care excelența și etică să fie pilonii centrali ai progresului științific.

(Citiți și: ”Analiză / Cercetarea în România nu are trecere nici măcar în economia privată: larga prăpastie față de economiile vecine”)

****