Ambalajele sunt necesare pentru protejarea și transportul mărfurilor. Fabricarea ambalajelor este, de asemenea, o activitate economică majoră în UE. Cu toate acestea, abordările în materie de reglementare diferă de la un stat membru la altul, ceea ce creează obstacole care împiedică funcționarea deplină a pieței interne a ambalajelor.
Diferențele observate recent se referă, de exemplu, la cerințele de etichetare pentru ambalaje, la abordările privind definirea ambalajelor reciclabile sau reutilizabile, la abordările privind modularea taxelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și la restricțiile de comercializare pentru anumite formate de ambalaje. Astfel de discrepanțe creează insecuritate juridică pentru companii, conducând la scăderea investițiilor în ambalaje inovatoare mai prietenoase cu mediul și în noi modele de afaceri circulare.
Acesta este motivul pentru care industria băuturilor răcoritoare a salutat propunerea Comisiei Europene de a avea un Regulament european pentru a promova armonizarea aplicării legislației privind ambalajele la nivelul tuturor statelor membre, eliminând posibilitatea de a interzice, restricționa sau împiedica introducerea pe piață a ambalajelor conforme.
De asemenea, ambalajele reprezintă o preocupare esențială pentru mediu. Sectorul ambalajelor este unul dintre principalii utilizatori de materiale prime virgine (40 % din materialele plastice și 50 % din hârtia utilizată în UE sunt destinate ambalajelor) și reprezintă 36 % din deșeurile municipale solide. Utilizarea sporită a ambalajelor, combinată cu rate scăzute de reutilizare și reciclare, împiedică dezvoltarea unei economii circulare cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
În ultimii ani, industria ambalajelor a avut o creștere mai rapidă decât venitul național brut, ceea ce duce la creșterea emisiilor de CO2 și a altor emisii, precum și la supraexploatarea resurselor naturale, la pierderea biodiversității și la poluare. Datele furnizate de Eurostat[1] și rapoartele privind datele de piață[2] indică o utilizare sporită a caracteristicilor de proiectare a ambalajelor care pot inhiba reciclarea pe scară largă.
Există în prezent o percepție la nivel european că unele deșeuri de ambalajele sunt „greu de reciclat atunci când nu pot fi colectate separat sau când prezintă provocări pentru procesele de sortare și reciclare de ultimă generație existente în UE.
În perioada 2012-2020, ponderea deșeurilor de ambalaje nereciclate a crescut semnificativ. În plus, adesea, ambalajele reciclabile din punct de vedere tehnic nu sunt reciclate deoarece procesele necesare pentru colectarea, sortarea și reciclarea lor nu sunt disponibile în practică sau nu sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor sau deoarece calitatea producției nu este suficientă pentru a satisface cererea de materii prime secundare de pe piețele finale.
În acest context, multe industrii au remarcat progresele Proiectului de Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) în mai multe domenii, care le vor ajuta să-și atingă obiectivele economiei circulare. Cu toate acestea, înaintea votului în plenul Parlamentului European programat pentru sfârșitul lunii noiembrie, un grup de asociații naționale și europene din diverse sectoare, inclusiv Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), și-au exprimat îngrijorarea cu privire la abordarea reutilizării pe care Comisia de Mediu a Parlamentului European (ENVI) a adoptat-o pe 24 octombrie 2023.
„În special, suntem foarte preocupați de modificările articolului 26, care sunt legate de obiectivele de reutilizare. Prima îngrijorare este că țările membre pot depăși țintele de reutilizare mărite, propuse fără nicio justificare, ceea ce contravine obiectivului de promovare a armonizării și riscă fragmentarea pieței unice a UE. Acest lucru ar putea crea o combinație nedorită de ținte naționale, făcând imposibilă atingerea unor condiții de concurență echitabile”, explică Alice Nichita, Președinte ANBR.
Țintele ar trebui să poată fi atinse prin intermediul tuturor soluțiilor disponibile pentru reutilizare și reumplere. Un domeniu de aplicare prea restrâns (axat doar pe ambalajele reutilizabile) ar limita considerabil flexibilitatea operatorilor economici de a investi în cel mai relevant mix de opțiuni reutilizabile și de reumplere din fiecare țară și pentru fiecare canal de distribuție. De asemenea, ar direcționa toate investițiile către un singur sistem: tradiționalul ambalaj returnabil și reutilizabil, care nu reprezintă întotdeauna cea mai bună soluție din perspectiva impactului asupra mediului.
Alte soluții cu un mare potențial în ceea ce privește reducerea ambalajelor (cum ar fi dozatoarele care utilizează ambalaje parțial sau nu utilizează deloc) oferă alternative foarte valoroase care pot atrage și mai mulți consumatori datorită confortului lor.
A doua preocupare este legată de absența unui mecanism care să permită existența ambalajelor de unică folosință, care au proprietatea de a fi reciclate, ca alternativă la ambalajele reutilizabile, dacă se poate obține un rezultat general mai bun de mediu, bazat pe managementul deșeurilor sau pe evaluarea ciclului de viață:
„Considerăm că este important să oferim o opțiune alternativă dacă operatorii economici pot demonstra că utilizarea ambalajelor reciclabile este mai sustenabilă din punct de vedere ecologic decât reutilizarea lor”, subliniază Alice Nichita.
Reprezentanții industriei băuturilor resping orice propunere care ar permite țărilor membre să stabilească obiective mai mari decât cele propuse de Comisia Europeană în temeiul articolului 26. Ei sprijină membrii Parlamentului European în ceea ce privește propunerea mecanismelor care ar permite complementaritatea ambalajelor reciclabile și reutilizabile și ar asigura că investițiile în procesele de reutilizare sunt viabile din perspectivă de mediu și economică.
Industria ar trebui să aibă flexibilitatea de a investi în reutilizare numai acolo unde acest proces se justifică, spun liderii industriei, concluzionând că recunoașterea complementarității reutilizării și reciclării nu înseamnă lipsă de ambiție.
[1] https://ec.europa.eu/eurostat/web/waste/data/database.
[2] Transparency Market Research (2018) Packaging Market – Europe Industry Analysis, Size, Share, Growth, Trends and Forecast, 2018 – 2026, December 2018.
***