Înalta Curte sesizează CCR în legătură cu modificările aduse codurilor penale: Abuzul în serviciu trebuie să aibă un prag valoric, serviciile secrete nu au ce căuta în dosarele penale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis marți sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii al proiectelor de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală, care au fost adoptate săptămâna trecută în Parlament. Curtea Supremă indică două mari probleme, ce le-au fost reproșate celor din coaliție de către parlamentarii din opoziție, care acuză PNL – PSD – UDMR că au introdus intenționat controversatele prevederi. Mai precis, pentru ca CCR să declare legile neconstituționale.

Principalele probleme ridicate de ÎCCJ se referă la:

• nerespectarea deciziilor anterioare ale CCR privind pragul la abuzul în serviciu și la neglijența în serviciu
• reintroducerea serviciilor secrete în procesele penale și modificarea potrivit căreia avocații apărării pot să nu aibă acces la informațiile clasificate din dosar.

Ambele probleme au fost sesizate și reproșate de Forța Dreptei și USR, precum și de societatea civilă.

(Citește și: „Pericol de neconstituționalitate: Legea de modificare a codurilor penale pleacă la promulgare fără un prag valoric pentru abuzul în serviciu„)

Prezentăm integral comunicatul ÎCCJ:

La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secții Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispozițiile art.146 lit.a) din Constituția României, republicată și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:

În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x
nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.

neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.

În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:

• neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;
• neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind
  calitatea legii;
• neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil
• neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
• neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).

****