VIDEO – Felix PĂTRĂȘCANU, Fan Courier: Guvernul ar putea prelua ideea proiectului RePatriot – românii s-ar putea întoarce pentru a investi

10 iunie, 2022

Trecerea economiei românești la nivelul următor, într-unul din cele mai propice momente din economia europeană, are nevoie de mobilizarea tuturor resurselor financiare de care poate dispune România. Nu sunt puține soluțiile de atragere și mobilizare a capitalurilor.

La Conferința CDG ”Finanțarea dezvoltării” organizată marți, 7 iunie, CursDeGuvernare a încercat să facă un inventar al acestor resurse, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Felix PĂTRĂȘCANU, Cofondator Fan Courier, leader de proiect RePatriot, reieșite din discuție.

Cele mai importante declarații:

Vorbim despre Diasporă și nici nu știm câți om fi pe afară, 5, 7 milioane, iată iun lucru care nu ne face onoare, că nu știm exact numărul românilor de afară.
S-a făcut acest proiect RePatriot la Romanian Business Leaders, acum 7 ani, ca să facem această punte între românii din această țară și românii de afară.
Am început cu conferințe și să-i cunoaștem pe cei de afară. Ducându-mă la ei în țările de adopție, mi-am dat seama că acei oameni au avut un simț foarte antreprenorial, plecând așa și lăsând totul și luând-o de la zero. E ca și cum ai începe o companie.
Unii dintre ei chiar au reușit să facă lucruri extraordinare acolo. Și iată că lucrurile făcute acolo, ca angajați, în alte cazuri și prin antreprenoriat, au reușit să facă remitențe destul de mari în țară. Ajungem să vorbim despre diasporă din punct de vedere al banilor trimiși în țară, să vedem dacă putem să-i repatriem, căci ăsta a fost primul nostru gând.
Când am început proiectul ăsta, am zis hai să aducem cât mai mulți români în țară. Pe parcurs lucrurile s-au mai schimbat, pentru că este cam greu să aduci acasă niște familii care trăiesc de 20, 25 de ani în țările lor de adopție, care și-au făcut un rost acolo, cu copii – mulți dintre ei și așa mai departe.
Totuși ar trebui să existe niște legături și niște punți între ei și România și asta încercăm în momentul de față. Este adevărat, cu foarte puțin succes, cu niște oameni care s-au întors și care fac business, iar unii care au făcut ceva bani, au început să investească și în România.
Căci, de fapt asta era cea mai recentă discuție. Le-am spus că dacă vreți să faceți ceva bani, e drept, puteți să-i faceți oriunde, dar uitați-vă în primul rând la țara natală, pentru că și aici sunt foarte multe oportunități.
Principala frază pe care le-o spun: România are foarte multe oportunități pentru că România are foarte multe lipsuri. Zic de mult timp fraza asta, sper că peste 5 ani să nu o mai zic, niciodată, gândindu-mă că România își va acoperi lipsurile.
Să ne uităm un pic la cifrele Eurostat pe 2019, când diaspora a trimis în țară 7,3 miliarde de euro. În 2020 suma a scăzut la 6,7 miliarde de euro. În 2021 au trimis doar prin Revolut 316 milioane.
Sunt câteva zeci de miliarde de-a lungul anilor, de la intrarea în UE, până în prezent, bani care au intrat în economia românească și pe care au ajutat-o în vremurile de criză.
Apropo, la nivel micro, un prieten din Panciu îmi spune că sezonalitatea business-ului (are o firmă de făcut ferestre din PVC) este august și restul anului. Adică în august vin „italienii” acasă. Căci ăștia săracii de ei nu sunt nici italieni, că acolo li se spune ”stranieri”, și nu mai sunt nici români, că aici li se spune „italieni”.
Așa cum spunea și Iancu, banii ăștia care au venit, s-au dus din păcate „în cărămizi”. I-am întrebat pe unii care și-au făcut case în satul meu din Vrancea, cu 250.000 de euro, cât speră să ia pe ele. Cine să cumpere acolo o casă cu 300.000 – 350.000 ca să iasă în câștig?!
Și atunci, discuțiile noastre cu ei au fost: gândiți-vă foarte atent că, dacă ați strâns 50.000 – 100.000 de euro, să-i duceți într-un business, să faceți ceva business aici, mai ales că ei au o posibilitate extraordinar de mare de a cunoaște două piețe. O dată România, unde s-au născut și obiceiurile de cumpărare din țările unde sunt.
Mă refer la agricultură și, mai ales, la întoarcerea micilor meseriași, de care noi avem o criză acută, și care ar putea investi aici în mici business-uri care ar crește local.
Pe noi ne interesează revenirea românilor în țară prin antreprenoriat. Ei pot aduce mult know-how, lucruri foarte bine făcute acolo, în niște companii vechi, pot aduce reprezentanțe ale unor firme de acolo.
Mai este un lucru la care eu țin foarte mult: mentalitatea cu care acești oameni pot reveni în țară. Ei au văzut acolo niște bune practici, sociale de civilizație care funcționează altfel în țările de adopție. Această mentalitate adusă la noi ar schimba foarte, foarte mult lucrurile.
Am spus că ei au nu numai un rol economic, de a veni cu bani în țară, ci și unul social, cu care pot fi atrași aici.
Acuma, slavă Cerului, și guvernul actual salută diaspora, iată a fost ziua românilor de pretutindeni, puterile statului i-au salutat. Ei au nevoie de lucrul ăsta, ne-au spus că nu mai sunt băgați în seamă.
Au făcut foarte mult rău unele cuvinte aruncate de anumiți politicieni de-a lungul timpului, care nu i-au mai scos din ”căpșunari” și mult mai rău de atât.
Dar iată că, în momentul de față, lucrurile s-au schimbat cât de cât și a mai existat și acel program start-up diaspora, care a adus un număr de antreprenori din străinătate în România și au investit. Este adevărat foarte mult pe zona de turism.
Într-adevăr sunt puțini. Nu putem spune că a fost o revenire în forță, dar noi trebuie să ținem legătura cu acești oameni, ei pot schimba fața României.
Atenție, au schimbat-o în momentele în care au fost alegeri în România (știm cum a fost ales ultima oară președintele).
Cred că acest proiect ar trebui să fie privit mai cu atenție de către guvern și ar trebui chiar preluat. Iată Romanian Business Leaders și alte organizații de afaceri vin cu proiecte foarte interesante, care ar trebui luate sub aripa guvernului, și mers mai departe cu ele, care se plâng că nu au proiecte. Au un impact dovedit. Nu ne gândim că fim noi „proprietarii” acestor proiecte. Le-am dona, fiind și noi aproape, totodată, iar guvernul să le păstoresc.